O nouă eră: idiocrația

Publicat în Dilema Veche nr. 865 din 5 - 11 noiembrie 2020
Iconofobie jpeg

Nu eu am inventat, desigur, termenul din titlu – idiocrația. A fost, inițial, numele unei comedii hollywoodiene (Idiocracy), de prin anii ’90, cu Luke Wilson în rolul principal. Pe scurt, acolo, în film carevasăzică, se imaginează o lume a viitorului în care oamenii se prostesc într-un așa hal, încît nu-și mai pot gestiona firesc nici măcar elementele unei viețuiri banale (beau, de pildă, Gatorade, deoarece consideră apa… toxică!). Toți sînt de un infantilism debordant: se amuză la gaguri ieftine și dezaxate, considerîndu-le comedii geniale, nu mai înțeleg tehnologiile trecutului și, prin urmare, abandonîndu-le, societatea dezvoltată, lăsată de înaintași, se află într-un proces de degradare înfiorătoare, nu mai au habar de agricultură, industrie și viață socială în general. Umblă în grupuri defazate de puțoi (adesea bătrîni), însuși președintele SUA dovedindu-se un arierat intelectual terifiant. Într-un cuvînt, s-a ajuns – de prea mult bine și de prea mult confort anterior, ne sugerează, subtil, regizorul și scenaristul – într-o veritabilă „eră a idioților” (ca să-l parafrazez pe Marin Preda, cu a sa „eră a ticăloșilor”), cînd tîmpenia se găsește în vîrful piramidei (dar și la baza ei), deținînd „puterea” (idiocrație înseamnă guvernarea dată în mîna idioților). Stupiditatea devine astfel deopotrivă modus vivendi și modus operandi.

N-aș fi poposit asupra acestui cuvînt dacă nu l-aș fi auzit folosit – cam frecvent, pentru a nu intra la idei – de analiști politici și economici importanți în talk show-uri prestigioase, de pe canale de televiziune cum ar fi, bunăoară, CNN, BBC News sau Euronews. Se vorbește, în previziunile specialiștilor occidentali, cu pesimism, despre posibila alunecare a umanității către o epocă a prostiei covîrșitoare, ca să o spunem pe șleau, fără înflorituri „corecte politic”. Neîndoios, intelectualitatea apuseană trăiește o dezamăgire intensă după evoluțiile internaționale din ultimii ani – terorism scăpat de sub control, recidiva radicalismului marțial rusesc, Brexit, înflorirea extremismului european și, mai nou, devastatoarele îmbățoșări medicalo-politico-economice chinezești. Parcă toate realizările (fabuloase) ale generațiilor postbelice de politicieni se află pe punctul de a sucomba… prostește, într-un timp ridicol de scurt. Este așadar natural, în noul context, să-ți treacă prin minte și ipoteza imbecilizării colective. Pe CNN, un politolog, altfel sobru și minuțios în investigație, a observat deunăzi, într-o emisiune, fără rezerve de limbaj, că a trăit, iată, să-l vadă și pe George Costanza la Casa Albă (referindu-se la Trump), dar nu e exclus să-l vedem în curînd acolo și pe senilul Lear, aș adăuga eu (referindu-mă, desigur, la Biden). Ilustrative comparații ambele, să admitem. Trimit la o realitate îngrijorătoare: comedia și deruta existențială, îngemănate în exercitarea puterii, în interiorul statului celui mai vizibil de pe mapamond.

Nu am, se înțelege, nici expertiza, nici informațiile teoreticienilor idiocrației, însă ceva-ceva simt și eu în aer. Nu neaparat la nivelul comunităților în ansamblu (ce te pot, uneori, surprinde cu inteligența lor: a se vedea, spre exemplu, modul inventiv-sclipitor în care sute de mii de români au protestat împotriva corupției, funcționînd ulterior ca model pentru diverse națiuni cu mare tradiție democratică din Europa), ci pe palierele dominante ale establisment-ului. Se sesizează, în zonele împricinate, indiscutabil, o deteriorare nu doar morală, ci și intelectuală. Nu am dubii aici. Sînt suficient de matur (ca să nu spun bătrîn) pentru a înțelege că pregătirea, înțelepciunea, deșteptăciunea, mai pe românește, și conduita liderilor (nu numai de la noi, ci și de aiurea), precum și ale majorităților electorale care-i susțin au scăzut dramatic în ultimul deceniu, situîndu-se actualmente, vorba infatigabililor trăncănitori autohtoni din televiziuni, „la cote alarmante”. Care va fi fiind totuși motivul? Educația e mai complexă, mai accesibilă și mai răspîndită decît oricînd în istoria planetei. Lucrul ar trebui să îmbunătățească dinamica intelectuală a grupurilor dominante într-o societate dată și, implicit, pe aceea a conducătorilor lor.

De ce nu se întîmplă însă asta? Dimpotrivă chiar, pare a se petrece taman reversul! Să fie oare de vină ceea ce incrimina pelicula Idiocracy, menționată la început, și anume „prea binele”, „prea multul confort” al promoțiilor recente? Să fie oare omul programat să-și ascută inteligența și valorile etice numai în condiții dificile, de „suferință”, cum ar veni? Poate ne va răspunde cumva, la un moment dat, actuala pandemie…

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase de pe Transapuseana, cel mai scump drum din ţară. Primul tronson este aproape gata VIDEO
Primul tronson din drumul de 78 de kilometri, care face legătura între Aiud (Autostrada A10) şi zona Bucium – Abrud (DN 74), va fi recepționat în decembrie.
image
Schimbarea la față a Bisericii Ortodoxe Române: Aprobarea Sfintei Mucenițe Anticorupția
Sfântul Sinod a făcut publice măsurile pe care le ia pentru a combate corupția din cadrul Bisericii Ortodoxe. Preoții nu vor mai putea solicita și primi donații decât dacă acestea sunt de un real folos unităţilor bisericeşti, iar cei care vor fi prinși cu mită riscă excluderea din BOR.
image
Cât se pierde dintr-un porc viu după tăiere: Prețul real al unui kilogram de carne
Porcii „în viu” se vând cu prețuri cuprinse între 15 și chiar 25 lei/kg, însă puțini știu că după tăiere se pierde un procent uriaș din greutate, ceea ce face ca prețul să fie mult mai mare.

HIstoria.ro

image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.