O lecţie de acum o sută de ani

Publicat în Dilema Veche nr. 654 din 1-7 septembrie 2016
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Acum o sută de ani, România intra, cu speranță și chiar entuziasm, în ceea ce contemporanii numeau Marele Război, iar mai tîrziu istoria avea să rețină drept Primul Război Mondial. Îmbucurător, în media românească de calitate și-au făcut loc evocări bine documentate asupra subiectului. Istoria a fost de așa natură încît România marchează împlinirea unui secol de la intrarea în război cu doi ani mai tîrziu decît marea majoritate a statelor implicate atunci, și aceasta ca urmare a celor doi ani de neutralitate, pe care Guvernul Brătianu i-a luat pentru pregătirea armatei și negocierea, pînă la exasperarea partenerilor, a condițiilor politice. Întîmplarea face ca acum, la momentul sfîrșitului de vară 2016, evocarea acelor timpuri istorice să aibă și mai multe semnificații pentru noi, ca națiune europeană.

Să privim puțin la situația continentului în vara lui 1914, cînd războiul avea să izbucnească aproape din senin. Fuseseră aproape o sută de ani de pace relativă, după aranjamentele Congresului de la Viena. Doar cîteva episoade sporadice, precum războiul austro-prusac din 1866 sau cel franco-german (1870-1871), aveau să deranjeze climatul de stabilitate din frumoasa La Belle Époque. (Lăsăm aici deoparte frămîntările din Balcani sau războaiele ruso-turce.)

Națiunile se dezvoltau, trenurile străbăteau continentul de la un capăt la altul, oamenii circulau liber și începeau să-și permită la scară tot mai largă vacanțe la însorita Mediterană, în Trieste, Duino sau Opatja, sau în stațiunile de ape minerale ale Europei Centrale, precum Karlsbad sau Bad Emms. Descoperirile științifice anunțau intrarea într-o nouă eră de progres. Statele deveneau mai democratice, primele sisteme de asistență socială începeau să fie puse la punct. Accesul la educație devenea tot mai larg, pe măsură ce statele aveau nevoie de un număr tot mai mare de oameni cu instrucție, pentru industrie și armată.

Politic vorbind, Europa se afla în mijlocul celui mai pur interguvernamentalism. Nu existau mecanisme de decizie colectivă, statele își dezvoltau politicile în exclusivitate prin prisma interesului național. Era, doar, epoca de aur a națiunilor! Ei bine, aceasta a dus nu doar la o cursă pentru supremație militară, în paralel cu cea pentru resurse și dezvoltare industrială, dar a dus și la încheierea unui mare număr de înțelegeri militare, mai mult sau mai puțin transparente. De exemplu, tratatul dintre România și Germania, din 1883 (pe care, în cele din urmă, nu l-am mai respectat) și care era ferit de ochii opiniei publice, ținut în sertar de Regele Carol I și arătat numai prim-miniștrilor, la schimbarea guvernelor. Normal: sentimentul public era mai degrabă împotriva Puterilor Centrale, din cauza chestiunii Transilvaniei. Un astfel de tratat secret ar fi astăzi de neimaginat.

A fost suficient un foc de armă, la Sarajevo, la 28 iunie 1914, pentru ca să se declanșeze un întreg domino al morții. Imperiul Austro-Ungar atacă Serbia, drept pedeapsă pentru atentat. Rusia, aliata Serbiei, decretează mobilizare generală. Germania, aliată a Austro-Ungariei, declară război Rusiei și Franței. Germania invadează Belgia, iar Anglia – care avea un tratat cu Belgia – declară și ea război Germaniei. Totul se întîmplă în două săptămîni, în vara lui 1914, pe cînd mulți europeni din clasele superioare încă își petreceau vacanțele.

Serbia, considerată de Austro-Ungaria vinovată pentru asasinat, este pedepsită, așadar, cu războiul – în epocă neexistînd comisii internaționale de anchetă sau tribunale internaționale. Nu există nici instituții colective, cum ar fi azi Consiliul Europei, Uniunea Europeană sau NATO, din care, eventual, un membru care nu respectă regulile să fie exclus. Nu există nici sancțiunile economice – statele se dezvoltă, oricum, mai degrabă autarhic. Interdependențele sînt slabe, așa că sancțiunile economice sînt de neconceput.

Azi, instituțiile europene și internațio­nale pot fi considerate plicticoase și consumatoare de timp și resurse. Dar virtutea lor principală este că, de cele mai multe ori, ele ajung să evite războiul. Mai bine să consumăm timp și să cheltuim ceva bani – oricum, deloc mulți la nivelul unui stat – decît să suportăm pierderile ireparabile ale războiului. Înțelegerile bilaterale sau în grupuri mici vor duce, în cele din urmă, la escaladarea conflictelor. Cînd lideri politici în goană după voturi ne vorbesc astăzi despre virtuțile interguvernamentalismului (știți, povestea cu „stăpîni la noi acasă“ sau cu „suveranitatea“), întrebați-vă cum ar trata ei crizele, în lipsa unor mecanisme colective.

Și, în final, cîteva cuvinte despre România. Prin înțelepciunea și patriotismul liderilor, prin sacrificiul soldaților și spiritul de rezistență al populației și cu un dram de noroc, România și-a îndeplinit, la sfîrșit, obiectivul unității naționale. Și aceasta, chiar dacă, la un moment dat, s-a aflat la un pas de a fi ștearsă de pe hartă.

După război, liderii României au căutat să-și consolideze cîștigul participînd cu toată energia la primele mecanisme colective, cum a fost Liga Națiunilor, unde rolul nostru, mai ales prin Nicolae Titulescu, a fost de primă mînă.

Nenorocirea României, însemnînd pierderile teritoriale din 1940 și tot ce avea să urmeze, a venit tocmai pe fondul prăbușirii oricărui mecanism de securitate colectivă. A venit, de fapt, atunci cînd Europa s-a întors, brutal, la epoca dictatului și a interesului individual al celor puternici. Este o lecție la care merită să medităm. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.