O iubesc așa cum îmi iubesc mașina

Thomas BRUSSIG
Publicat în Dilema Veche nr. 371 din 24-30 martie 2011
O iubesc așa cum îmi iubesc mașina jpeg

La sfîrşitul anului trecut, presseurop.eu a invitat 10 autori europeni, scriitori şi analişti, semnături cunoscute, dar şi noi voci, să scrie despre Europa. Cei care văd dincolo de succesiunea de evenimente, cei care îşi imaginează un alt viitor sau cei care trăiesc actualitatea ca fiinţe umane şi ca cetăţeni. A rezultat un dosar intitulat „Zece viziuni ale Europei“, realizat în colaborare cu Der Spiegel, The Guardian şi Respekt. Publicăm aici unul dintre articole. (N. red.)

Cînd un dramaturg întîlneşte un om politic, în mod inevitabil omul politic sfîrşeşte prin a face o remarcă asupra pieselor pe care ar trebui să le scriem la ora actuală. În acest moment, omul politic spune: „Aş vrea să scriem una despre criza financiară“. Cu cîţiva ani în urmă, un om politic mi-a spus totuşi că ar vrea să vadă o piesă despre integrarea europeană. Apoi mi-a adresat un surîs radios ca şi cum ar fi găsit ideea care ar face să explodeze cîştigurile în toată Europa. 

E de la sine înţeles că nu am scris o asemenea piesă. Şi asta pentru că ştiu chiar mai puţine despre integrarea europeană decît ştie un om politic despre arta dramatică. De altfel, nici nu există vreo piesă despre integrarea europeană, cel puţin nu o piesă remarcabilă. Ceea ce, în sine, nu e deloc de mirare, deoarece arta se amestecă mereu cu realul, iar acolo unde totul merge relativ bine, arta nu îşi are locul (din acest punct de vedere, este perfect legitim să ceri o piesă de teatru despre criza financiară). 

Integrarea europeană a realizat lucruri remarcabile: superlativele oratorilor de duminică sînt pe deplin justificate. În zilele noastre, nu mai există conflicte între naţiuni, iar un conflict armat pare inimaginabil. Gata cu blocurile, cu cîmpurile adverse, cu diviziunea europeană. Chiar şi controalele la frontiere au fost suprimate în anumite locuri – ceea ce părea utopic cu cîteva decenii în urmă. 

Casa Europei 

Există o monedă comună care, chiar dacă anumite ţări vor trebui să o abandoneze, va străluci mereu suficient de tare pentru a seduce alte ţări. Diplomele universitare şi altele de acest gen sînt pe cale să fie recunoscute în ansamblul ţărilor europene, piaţa muncii se deschide şi fiecare european poate astfel să-şi încerce norocul oriunde în Europa. Şi cum nu mai există conflicte între naţiuni, am putea să înlocuim imediat armatele naţionale cu o armată europeană. Astfel, miniştrii Apărării aflaţi în şomaj ar putea deveni, de exemplu, directori de teatru, dacă au chef. 

Şi totuşi, pentru mine, nu totul este roz în Europa. În a doua jumătate a anilor ’80 am auzit pentru prima dată expresia „casa Europa“ în gura lui Mihail Gorbaciov. A sacrificat acestei idei Imperiul sovietic. A permis ţărilor din blocul de Est să iasă de sub dominaţia sovietică, a aprobat reunificarea germană, ca şi extinderea NATO spre ţările din Est. Imperiul sovietic s-a prăbuşit şi trei foste republici sovietice s-au putut alătura Uniunii Europene. Dar am închis uşa în nas tuturor celorlalte ţări din fosta Uniune Sovietică. Ucraina a traversat experienţa cea mai dureroasă. Cu „revoluţia portocalie“, ţara s-a debarasat de un regim autoritar. Revoluţionarii ucraineni erau animaţi de idealuri europene, purtaţi de perspectiva europeană. Să lupţi paşnic pentru democraţie, pentru mai multă libertate şi mai multe drepturi – ce e altceva decît profund european? Însă nici Ucraina nu a fost admisă ca membru al Uniunii Europene. Am trăit această umilire ca şi cum aş fi fost eu însumi ucrainean. 

Naveta spaţială Bruxelles 

Ne place să spunem că Europa „este o chestie de suflet“. Ei bine, pentru revoluţionarii portocalii şi cu siguranţă şi pentru Mihail Gorbaciov, a fost o chestie de suflet  – şi totuşi au eşuat în a se alătura Europei instituţionale. În timp ce danezii, irlandezii şi toţi cei care spuseseră „Nu“ Constituţiei Europene erau obligaţi să rămînă în Uniune – în cel mai bun caz, s-au făcut referendum-uri pînă s-a ajuns la rezultatul dorit. 

Atunci, nu pot să iau prea în serios Europa ca pe o „chestie de suflet“. Ar fi vorba mai degrabă de o construcţie birocratică, utilă pînă la urmă în viaţa cotidiană. Gîndiţi-vă numai la avantajele pe care le procură statutul de „consumator european“. 

„Identitatea europeană“ se loveşte, înainte de orice altceva, de bariera lingvistică. Toată lumea ştie că într-o limbă maternă comunicarea creează o bază foarte diferită. Şi din nefericire, într-un viitor previzibil, nu va exista o majoritate de europeni care să poată comunica într-o limbă europeană comună. Orice om politic care se exprimă în limba sa maternă nu va fi înţeles decît de o  minoritate de cetăţeni europeni. Dar asemeni limbii, arta retoricii este ceea ce rămîne cel mai frapant la un om politic, căci oamenii politicii europeni vor rămîne mereu mai mult sau mai puţin străini cetăţenilor Europei, iar Bruxelles-ul va rămîne mereu un fel de navetă spaţială fără chip sau voce. Şi nu există nici o soluţie la această stare de fapt. 

Există oameni care îşi iubesc maşina. Alţii afirmă că este doar „un obiect utilitar“. Aşa este şi cu Europa: chestie de suflet sau nu, ea merge înainte. Şi deja e bine. 

Thomas Brussig (n. în 1964 în Berlinul de Est) este scriitor şi scenarist. A studiat sociologia, apoi meseria de scenarist la Şcoala de cinematografie din Potsdam-Babelsberg. Adaptările cinematografice ale romanelor sale Helden wie wir şi Sonnenallee, care prezintă la modul umoristic viaţa în fosta RDG, au înregistrat un mare succes în Germania.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.