O Europă care a pierdut direcția

A luat-o Europa razna? Sau măcar dă semne?

Să ne oprim puţin asupra recentei declaraţii a liderului partidului antieuropean UKIP, din Marea Britanie, Nigel Farage – o declaraţie care a făcut ceva vîlvă prin presa britanică, dar cam atît: politicianul britanic a declarat, într-un interviu, că nu şi-ar dori să aibă vecini români.

Desigur, ştim cine e Nigel Farage: un politician gălăgios, cunoscut pentru accentele lui xenofobe, îndreptate cu precădere împotriva est-europenilor. Nu ar trebui să-l privim ca pe altceva decît ca pe o ciudăţenie a naturii – asta dacă am trăi într-o Europă normală.

Într-o asemenea Europă, poate că o asemenea declaraţie nici nu ar merita discutată, pe considerentul că autorul trebuie să fie puţin dus de-acasă. Sau respectivul ar fi izolat şi ostracizat, dacă el ar reprezenta ceva în spaţiul public. În definitiv, n-ai decît să te muţi unde vrei şi să-ţi alegi ce fel de vecini vrei – există pe lumea asta o sumedenie de agenţii imobiliare care chiar asta îţi oferă, o lume „ideală“, cu vecini pe care poţi să ţi-i alegi. A face însă o declaraţie politică din asta nu mai ţine deloc de civilizaţie.

Problema nu este însă Nigel Farage. Problema este Marea Britanie, acolo unde respectivul nu este nici izolat şi nici ostracizat. Dimpotrivă, UKIP se afla în fruntea intenţiilor de vot la apropiatele alegeri europarlamentare, cu aproape 40%! Şi să nu ne facem iluzii: o asemenea declaraţie nu-i va aduce prejudicii electorale lui Nigel Farage. Mai degrabă îi va mai adăuga nişte procente.

Antieuropeni, xenofobi şi neofascişti au existat dintotdeauna în Europa. Democraţia îi tolerează. Alta este noutatea: că societăţile în care trăiesc nu-i mai tratează ca pe nişte exaltaţi marginali, ci îi votează cu entuziasm. Văd în ei o soluţie.

Vestea bună este că nu deţin majoritatea şi nici nu o vor obţine în viitorul Parlament European. Vestea proastă este că sînt suficient de puternici pentru a se ţine, totuşi, cont de ei.

Iar asta e o veste cît se poate de proastă dacă nu neapărat în perspectiva alegerilor, atunci cu siguranţă în ce priveşte viitorul Uniunii Europene. Şi ne putem întreba dacă nu cumva antieuropenilor li se vor face ceva concesii pe seama românilor, a bulgarilor şi, eventual, a altor est-europeni.

Că nu merităm să ni se întîmple asta o dovedesc multe, dar poate că ar merita să ne oprim asupra unui recent fapt divers petrecut nu în Marea Britanie, ci în Italia.

O crimă abominabilă a avut ca victimă o tînără româncă stabilită în Italia. Autorităţile italiene s-au mişcat repede şi l-au identificat pe suspect. Cazul a făcut carieră la televiziunile româneşti şi este evident că românii au manifestat compasiune pentru victimă şi solidaritate cu familia lovită de această nenorocire.

Dar, spre lauda lor, nu au mers mai departe. Nimeni nu s-a repezit să acuze un popor întreg pentru această crimă oribilă. Cu toate păcatele ei, mass-media din România nu s-a aruncat într-o campanie deşănţată şi populistă. Deşi s-ar fi putut inspira foarte bine din campaniile unor medii europene, inclusiv din Italia.

Să încercăm doar să ne imaginăm ce s-ar fi întîmplat dacă lucrurile ar fi stat invers, adică dacă un psihopat român ar fi făcut o victimă italiană. Cum ar fi reacţionat presa din Peninsulă, mai ales cea din aria de influenţă a lui Berlusconi? Şi ne putem uşor imagina, fiindcă am văzut cu ochii noştri campaniile împotriva românilor, punerea la zid a unei întregi naţiuni.

Cu siguranţă, dreapta italiană (cea extremă şi nu numai) ar fi stors un asemenea subiect pînă la ultima picătură, acum, în pragul alegerilor europene. Adversarii unei Europe deschise, a unei Europe a libertăţilor pentru toţi cetăţenii ei, nu ar fi lăsat să le scape o asemenea mană cerească.

Şi iată că românii aceştia de la marginea Europei au tratat subiectul ca pe un simplu fapt divers – o dramă la nivel individual, dar fără relevanţă la nivelul celor două societăţi. Şi cu atît mai puţin relevantă pentru relaţiile dintre cele două ţări şi naţiuni.

Se spune că un deviaţionist este acela care o ţine tot înainte, în timp ce partidul schimbă direcţia. Nu de alta, dar pare că noi devenim o ameninţare într-o Europă care o ia razna.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.