O anume idee despre eleganță

Publicat în Dilema Veche nr. 849 din 16 - 22 iulie 2020
O anume idee despre eleganță jpeg

Am parafrazat mai sus titlul uneia dintre cărțile recente ale profesorului ieșean Alexandru Călinescu – O anume idee despre Franța. Nu am făcut-o însă de dragul jocului stilistic. Citindu-i ultimul (splendid) volum publicat (Instantanee cu final deschis, Junimea 2020) și cunoscîndu-l pe autor de mai bine de 35 de ani, mi-am pus o întrebare legitimă (ce se plasează, de altfel, în continuarea unei frumoase și corecte observații făcute de Vasile Popovici în revista Orizont): de unde vine seducția indusă necondiționat de profesorul Călinescu asupra tuturor celor cu care interacționează pe numeroasele paliere ale vieții sale intelectuale și sociale, de la studenți la cititori, de la prieteni la inamici ideologici (da, și ei îl respectă, recunoscînd, implicit, ascendentul personalității sale), de la jurnaliști (cu entuziasmul „marii trăncăneli”, specific presei, estompat în prezența lui) la oficialități (am văzut eu însumi politicieni, în mod obișnuit cu vervă, complet intimidați în preajma acestui veritabil „om academic”, descins din clasicele tipologii universitare europene)? Deși mă asociez spiritului dilematic, refuzînd soluțiile definitive (la fel ca profesorul Călinescu bunăoară, un adept al „finalurilor” și „bibliotecilor deschise”), în cazul de față, am găsit totuși un răspuns: eleganța. Structural, Alexandru Călinescu este un personaj elegant. În scris, în existența publică, în profesie, în comportamentul zilnic. Eleganța sa se leagă de un formidabil simț al măsurii, pe care îl deține în mod natural. Nu știu pe nimeni care să reușească să fie, fără nici un efort, egal cu sine însuși în orice împrejurare, așa cum e dintotdeauna Alexandru Călinescu.

Cine citește atent cărțile și articolele profesorului va fi surprins (și imediat sedus) de felul în care fiecare cuvînt și fiecare frază se așază perfect în pagină, fără excese, fără forțări ale textului într-o direcție sau alta. Foarte des, de dincolo de rînduri, răzbate fie o ironie devastatoare, fie un umor teribil. Ambele decurg firesc din starea creată de scriitorul aflat în echilibru cu propria expresivitate, manifestînd chiar și (o aparentă) sobrietate. Admit că fac acest comentariu cu invidie. Ca autor, eu mă lupt frecvent să cîștig simpatia și adeziunea cititorului, îi fac insistent din ochi și nu mă dau în lături de la a-l trage de mînecă pentru a mă însoți în revelarea „poantei”. Alexandru Călinescu nu are nevoie de asemenea artificii. Eleganța „mișcării” lui textuale, perfect dozate, îl „prinde” pe cititor în mecanismul lecturii empatice și îl seduce negreșit. Și în momentele în care, evident, anumite lucruri îl irită, profesorul nu-și pierde extraordinarul simț al măsurii și, prin urmare, eleganța, polemizînd cu o detașare (și, tocmai de aceea, eficiență) exemplară. Nu exagerez, cred, constatînd că ea, eleganța structurală, îi permite lui Alexandru Călinescu să fie seducător și cînd se enervează. Furia ne face pe cei mai mulți dintre noi antipatici. Nu însă și pe puținii aleși din categoria universitarului ieșean. Aflîndu-te lîngă el și asistînd, întîmplător, la vreo consternare efemeră (mai mereu determinată de excesele neo-marxiștilor, stîngiștilor și progresiștilor), îți dorești, paradoxal, ca ea să nu fie trecătoare. O vrei amplificată, multiplicată în noi și noi consternări, într-atît de fermecător dovedindu-se discursul intelectualului din Instantanee... în astfel de clipe. Elementul declanșator al singularei situații rămîne, desigur, arta profesorului de a fi egal cu sine în orice decor.

Nu ai cum să separi, din acest motiv, scrisul lui Alexandru Călinescu de personalitatea lui. Eleganța celui dintîi izvorăște din eleganța celei din urmă, obligîndu-te să accepți o altă raritate legată de prezența universitarului în spațiul cultural românesc – simbioza absolută între identitatea omului și identitatea scriitorului. Detaliul uimește într-un segment temporal în care „schizoidiile” de tot soiul par să creeze norma vieții literare. Argument incontestabil este și articolul de față. Pornind de la ultima carte a profesorului, menționatele Instantanee..., am alunecat, inevitabil, într-o creionare rapidă a imaginii omului. Cu siguranță că, dacă mi-aș fi impus să schițez un portret al autorului, aș fi sfîrșit prin a comenta amănunțit excelentele pagini din volum despre Romain Gary sau Milan Kundera, fragmentul dedicat fabuloaselor aventuri (ficționale ori nu) din cartea lui Slavomir Rawicz, The Long Walk, textul de „deconspirare” a putinismului lui Makine, cele referitoare la cenzura ceaușistă sau crîmpeiele cu incursiuni fascinante în strategiile puterii staliniste... Toate impecabil reprezentate în tabloul eleganței, unde conviețuiesc, armonios, criticul, teoreticianul, istoricul literar și editorialistul. Întrucît sesizez aici o lecție admirabilă a deplinătății culturale, consider că singurul despre care poți scrie cu adevărat, referindu-te, fără eroare, la variatele fațete ale personalități sale remarcabile, e, în fond, Le Professeur Călinescu.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Descoperire epocală lângă Sarmizegetusa Regia realizată cu LIDAR. Nimeni nu bănuia ce ascund munții VIDEO
Un loc plin de vestigii dacice, din Hunedoara, ascuns și neglijat complet în ultimele decenii de autorități, a fost cercetat recent de oamenii de știință, cu ajutorul tehnologiei LIDAR, iar rezultatele studiului sunt uimitoare
image
Turist amendat pentru că a urcat în Munții Piatra Craiului fără să aibă buletinul la el. De ce i-a dat dreptate judecătorul
Un turist amendat de Jandarmerie pentru că „aflându-se în Piatra Craiului, pe un traseu nemarcat, a refuzat să furnizeze date pentru stabilirea identităţii sale” a dat în judecată Jandarmeria Română.
image
Camioanele care au dus faima României în toată lumea. Povestea vehiculelor solide și fiabile, cu „atitudine“ spartană
Camioanele românești, realizate la uzinele din Brașov, au fost adaptate mereu vremurilor, cu o tehnologie de vârf și prețuri avantajoase, cucerind astfel piețele internaționale, chiar și pe cele de peste Ocean.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.