Nume

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 926 din 6 ÔÇô 12 ianuarie 2022
Iconofobie jpeg

├Äntr-un romanul Middlesex, recompensat, ├«n 2003, cu Premiul Pulitzer, autorul, Jeffrey Eugenides, face, la un moment dat, un comentariu interesant: ÔÇ×├Än general, americanilor le place ca pre┼čedin┼úii lor s─â n-aib─â mai mult de dou─â vocale ├«n nume. Truman. Johnson. Nixon. Clinton. Dac─â au mai mult de dou─â vocale (Reagan), nu au mai mult de dou─â silabe. ┼×i mai bine e cu o singur─â silab─â ┼či o vocal─â ÔÇô BushÔÇŁ. Eugenides exemplific─â: ÔÇ×De ce s-a hot─âr├«t Mario Cuomo s─â nu mai candideze la pre┼čedin┼úie? La ce concluzie a ajuns el c├«nd s-a retras ca s─â dezbat─â problema? Spre deosebire de Michael Dukakis, care venea din mediul academic al statului Massachusetts, Mario Cuomo era din New York ┼či ┼čtia cum stau lucrurile. Cuomo ┼čtia c─â n-are nici o ┼čans─â s─â c├«┼čtige. Prea liberal pentru acel moment (1984, n.m.), asta e sigur. Dar, de asemenea, prea multe vocaleÔÇŁ. ┼×i silabe, dac─â-mi este permis s─â adaug. Cu at├«t mai mult cu c├«t istoria ulterioar─â (scrierii c─âr╚Ťii) ├«nt─âre╚Öte presupunerea: Trump, Biden. S─â-l s─ârim pe Obama! El a fost oricum, din toate punctele de vedere, excep╚Ťia care, se ╚Ötie, confirm─â, ╚Öi ea, regula.

Men┼úionatul Dukakis ├«ns─â se dovede╚Öte, de fapt, punctul nevralgic al lui Eugenides (asemenea faimosului pretendent la conducerea Statelor Unite la finalul anilor ÔÇÖ80, prozatorul este de origine greac─â). S-a petrecut atunci (├«n 1988), prin candidatura lui Dukakis la pre┼čedin┼úie (├«mpotriva lui Bush Sr.), un episod neverosimil: un grec american a venit, cu for┼úele sale, p├«n─â ├«n preajma Casei Albe. E drept, admite Eugenides, ÔÇ×de c├«te ori un grec se apropie de Biroul Oval, ceva o ia raznaÔÇŁ. S─â ne amitim ├«mpreun─â cu autorul romanului: ÔÇ×Mai ├«nt├«i a fost Agnew (├«n 1973, n.m.), cu evaziunea fiscal─â, ┼či apoi Dukakis, cu tanculÔÇŁ (├«n campania electoral─â, Dukakis a defilat, cu caschet─â militar─â pe cap, c─âlare pe un tanc, ├«n fa┼úa mul┼úimilor de simpatizan╚Ťi ÔÇô gest considerat impropriu de c─âtre anali┼čti, av├«nd ├«n vedere apartenen╚Ťa democrat─â a politicianului, n.m.). Eventuala victorie a lui Dukakis s-ar fi ├«nscris de aceea ├«ntr-una dintre pu┼úinele situa┼úii (ultima ÔÇô legat─â de Eisenhower, c─âruia, din fericire, ÔÇ×├«i st─âtea bine pe tancÔÇŁ), c├«nd un nume cu mai mult de dou─â vocale ┼či de dou─â silabe ar fi ob┼úinut pre┼čedin┼úia Statelor Unite. Ritualul lexical ┼či fonetic al politicii americane a avut totu╚Öi c├«╚Ötig de cauz─â, neoferind ocazia unei noi excep┼úii de la regula tradi┼úional─â.

Dincolo de glum─â, s├«ntem cu to┼úii con┼čtien┼úi c─â succesul ÔÇô mai ales ├«n politic─â ÔÇô depinde semnificativ de sonoritatea ┼či estetica numelui personajului ├«nscris ├«n competi┼úie. Nu-mi imaginez, de pild─â, pe unul cu numele meu devenind pre┼čedintele Rom├óniei (de┼či, ca s─â fiu sincer m─âcar ├«n parantez─â, nici cu ÔÇ×B─âseÔÇŁ, la noi, ÔÇ×BushÔÇŁ/ÔÇ×Tufi┼čÔÇŁ, peste Ocean, ori ÔÇ×KohlÔÇŁ/ÔÇ×Varz─âÔÇŁ, odinioar─â la nem┼úi, nu mi-ar fi, la o adic─â, ru┼čine). ├Än ciuda lament─ârii shakespeariene, necondi┼úionat depreciative, din Romeo ┼či Julieta (ÔÇ×Ce-i ├«ntr-un nume?ÔÇŁ), trebuie s─â recunoa┼čtem c─â, ├«n denominare, uneori poate fi totul (mai cur├«nd dec├«t nimic). Cel pu┼úin ├«n politic─â, la rigoare, omul ajunge nom-ul, dac─â ├«n┼úelege┼úi ce vreau s─â spun. Masele se las─â u┼čor p─âc─âlite. Un nume ÔÇ×frumosÔÇŁ ar putea oric├«nd s─â ├«nsemne, ├«n logica dominant─â a imaginarului social, un caracter ÔÇ×frumosÔÇŁ ÔÇô indiciu clar, la r├«ndul s─âu, pentru o politic─â ÔÇ×frumoas─âÔÇŁ, numai potrivit─â pentru un stat al cet─â┼úenilor ÔÇ×frumo┼čiÔÇŁ. Mentalul colectiv e, totodat─â, lene┼č, prefer├«nd asumarea numelor penetrante, u┼čor de re┼úinut ┼či pronun┼úat (teoria num─ârului de silabe, chiar glumea╚Ť─â, mi se pare fundamental adev─ârat─â). ├Än plus ÔÇô cine nu ┼čtie acest lucru? ÔÇô, lumea dore┼čte aparen┼úe, fizicul ┼či numele fiind aici, ne├«ndoios, cruciale, de neocolit.

├Än privin┼úa lungimii numelor pre┼čedin┼úilor, noi, rom├ónii, s├«ntem ceva mai genero┼či dec├«t americanii. De c├«nd ne-am asumat guvernarea republican─â, nici unul dintre conduc─âtorii no┼čtri nu a atins performan┼úa unui nume format din dou─â silabe. Gheor-ghi-u (dac─â mai adaugi ┼či ÔÇ×DejÔÇŁ-ul ├«n coad─â, te ia cu vertij), Cea-u-┼čes-cu, I-li-es-cu, Con-stan-tin-es-cu (interminabil pentru presta┼úia meteoric─â a posesorului), B─â-ses-cu ╚Öi, vai, Io-han-nis. Silabe lungi ┼či scurte, accentuate ┼či neaccentuate, diftongi, semivocale, vocale c├«te vrei, dificult─â┼úi la desp─âr┼úire. E limba rom├ón─â mai sofisticat─â dec├«t engleza sau electorul mioritic mai vioi dec├«t cel yankeu? Nici una, nici cealalt─â, a╚Ö zice. Cred mai degrab─â c─â pe carpato-danubiano-pontici nu i-a obosit ├«nc─â, suficient, politica. Au timp berechet s─â proceseze numele lungi ╚Öi greoaie. Pe m─âsur─â ce exerci╚Ťiul democratic ├«i va da gata cu monotonia lui, vor ├«ncepe, probabil, s─â aprecieze, precum omologii lor din democra╚Ťiile consacrate, ÔÇ×scurtimileÔÇŁ onomastice penetrante, inubliabile. Vor r─âs─âri pre┼čedin┼úii ÔÇ×de dou─â silabeÔÇŁ. Cum v─â sun─â C├«-╚Ťu? Ce, mi-a╚Ťi strigat ÔÇ×c├«╚ŤÔÇŁ? Atunci ÔÇ×de una singur─âÔÇŁ: Pop ori Boc? Cum, ÔÇ×belea, pu╚Öchea pe limba meaÔÇŁ? Bine, na, lua╚Ťi de trei: Ra-fi-la. Au, cine ÔÇ×s─â vin─â s─â m─â iaÔÇŁ?

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.