„Numai omu’ care-i mort...“

Publicat în Dilema Veche nr. 631 din 24-30 martie 2016
Guverne sub acoperire jpeg

„…nu ştie ce-i ăla sport!“ Așa scrie pe ușa redacției Sport de la TVR. Glumița lor m-a pus pe gînduri și m-am apucat să număr performanțele (în continuă scădere) ale noastre, ale românilor, pe la toate disciplinele sportive. Ținînd cont, evident, de excepțiile de rigoare.

Acum ceva vreme, după Olimpiada de la Londra, m-am apucat cumva în joacă să compar clasamentul pe țări, la medalii, cu indicele de performanță universitară. Am găsit o tulburătoare coincidență, atunci cînd am eliminat abaterile statistice. Acestea țin de țara-gazdă a Jocurilor (ușor avantajată în cam toate cazurile) sau de regimul de subvenție financiară de dragul propagandei (ca în cazul unor țări precum Kazahstanul sau chiar Rusia, într-o oarecare măsură). Nu m-am putut abține să constat că țările cu performanțe sportive au un excelent indice al calității învățămîntului și, evident, sînt printre statele care stau foarte bine în statisticile productivității și competitivității economice.

Apoi, cu amar, m-am uitat în jurul meu, adică în București, și m-a apucat jalea! Cam tot ce înseamnă baze sportive este eliminat sau în curs de eliminare. Investițiile ultimilor ani mai degrabă distrug decît construiesc. Elimină în loc să adauge. Stadionul Ghencea este afară din circuit pentru că Gigi Becali s-a certat cu Armata. În schimb, Complexul Dinamo e construit și renovat. Ei sînt excepția. La Complexul Triumf s-a investit în terenul central de rugby. În schimb, Parcul Copilului arăta acum doi ani exact ca acum 30, cînd subsemnatul juca pentru juniorii de la Grivița Roșie. Pînă și robinetele dușurilor erau aceleași, iar petele de igrasie din vestiare decorau incinta din aceleași poziții. Pînă aici, una caldă, una rece. Numai că intru acum în enumerarea privatizărilor din domeniu. Voinicelul (sectorul 3) este parteneriat public-privat și oferă generos terenuri de tenis și minifotbal mai degrabă corporățeilor. De faimoasa (fostă) bază Cutezătorii, ce să mai zicem? A devenit megacelebră de cînd cu fostul tenisman Pescariu, implicat pînă peste cap în tot soiul de transferuri de comisioane, denunțuri, anchete penale. O bucată din terenul aferent fostului patinoar Flamaropol a fost utilizată întru buna dezvoltare profitabilă a unor activități cu caracter parțial sportiv. Fie vorba între noi, tocmai această tranzacție a întîrziat lucrările la noul patinoar cu aproape un an. La prima vedere, implicarea banului privat în sport pare un lucru bun, dezirabil. Necazul este că același capital se îndreaptă (firesc!) numai către zonele care pot aduce profit. Profit ai cînd ai clienți. Așa că se umplu Capitala cu piscinuțe de lux (nici una de mărime olimpică, alea sînt prea scumpe) și terenuri de tenis și minifotbal. Toate dedicate uzului aproape exclusiv al băieților și fetelor care au căpătat cîte ceva din fructele financiare ale tranziției. Am altă excepție de adăugat: fostul Complex Granitul, acum numit „Ion Țiriac“, după numele celui care l-a renovat. Acolo, copiii din sectorul 2 au unde bate mingea, pe gratis.

Mult mai rău stăm acolo unde Primăria Capitalei a decis să se implice forțos, puternic, spectaculos. Arena Națională a trecut prin peripețiile ultracunoscute și, oricum, este subutilizată. Sala Polivalentă este un proiect înghețat, încurcat în ițe legale și administrative. Patinoarul este, în fine, pornit spre demolare, cu o întîrziere de (numai) doi ani! Prin comparație, cu chiu, cu vai, Ministerul Sportului a reușit să mai cîrpească și să țină cît de cît în funcțiune bruma de baze sportive care i-au mai rămas.

Dacă la toate astea mai adăugăm lipsa oricărei strategii coerente de formare de cadre sau măcar de păstrare a lor în țară, nu trebuie să ne mai mire că (vorba colegei mele Alina Alexoi) în sala unde s-au desfășurat Campionatele Mondiale de gimnastică s a vorbit mai mult limba română decît altă limbă, pe la delegațiile naționale, dar fetele din România nu s-au calificat la Olimpiadă.

Așa că propun o modificare lozincii de pe ușă: „Numai statu’ care-i mort nu știe ce-i ăla sport!“

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic