Noul Acord Schengen, bun pentru România?

Publicat în Dilema Veche nr. 486 din 6-12 iunie 2013
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Vestea bună: Parlamentul European şi Consiliul au ajuns la un acord în ceea ce priveşte noul pachet legislativ al spaţiului Schengen. Întotdeauna este bun un compromis. Noua guvernare a spaţiului fără frontiere interne are, aşadar, undă verde, după ce procesul fusese blocat timp de un an şi jumătate, din cauza viziunilor diferite ale Parlamentului şi Consiliului. Întrebarea este, însă, dacă noua guvernare înseamnă un progres sau un pas înapoi. Depinde de unde priveşti, dar, în mai mare măsură, depinde de cum vor înţelege guvernele recentul compromis.

Lucrurile au stat cam aşa: în 1985, şapte state ale – pe atunci – Comunităţii Europene semnau, în mica localitate Schengen, din Luxemburg, un acord prin care urmau să desfiinţeze graniţele interne. Graniţele s-au deschis efectiv zece ani mai tîrziu şi, de atunci, numărul statelor care au aderat s-a tot mărit, inclusiv cu nonmembri ai Uniunii, precum Norvegia, Islanda, Elveţia sau Lichtenstein, astfel că numărul participanţilor a ajuns la 30, dintre care 27 aplică efectiv acordul, restul fiind în proces de tranziţie.

Toate au fost bune pînă cînd, în anii din urmă, prezenţa unui mare număr de imigranţi a început să fie deranjantă pentru o parte a localnicilor, iar politicienii nu puteau rămîne indiferenţi. Situaţia s-a agravat, bineînţeles, odată cu criza, astfel că introducerea noilor reguli în spaţiul Schengen a devenit o urgenţă.

Lasă că, şi fără aceste noi reguli, unele state membre au suspendat acordul unilateral. Franţa şi Italia, de exemplu, în primăvara lui 2011, invocînd presiunea cîtorva mii de imigranţi din Africa de Nord. Sau Danemarca, în acelaşi an, din considerente mai degrabă electorale. Urmau alegeri în toamna aceluiaşi an, pe care guvernul de centru-dreapta tot le-a pierdut, cu toată lovitura de imagine dată prin suspendarea acordului. Bineînţeles, nici Franţa, nici Italia, nici Danemarca nu au fost sancţionate – Comisia s-a limitat la unele critici şi cam atît.

Ei bine, în jurul noului sistem de guvernare a spaţiului Schengen s-au confruntat două direcţii. Una – a guvernelor (Consiliul), care doreau mai multă libertate pentru state, pentru a reintroduce controale la frontiere, oricînd vor considera necesar. Şi alta – dinspre Parlament, care dorea impunerea unor condiţii stricte pentru suspendarea unilaterală a acordului, pentru a apăra dreptul de liberă circulaţie a cetăţenilor europeni.

Normal, Consiliul şi Parlamentul au găsit, pînă la urmă, o cale de mijloc. Statele membre vor putea reintroduce controale la frontiere pentru cel mult doi ani, în momentul în care se vor considera ameninţate de un val masiv de imigraţie. Formalităţile de intrare în spaţiul Schengen pentru cetăţenii din afara Uniunii (chiar şi pentru cei care nu au nevoie de vize) vor fi înăsprite, călătorii urmînd a se înscrie online, după modelul aplicat deja în Statele Unite. Comisia Europeană va supraveghea modul de aplicare a măsurilor de reintroducere a controalelor, pentru a nu exista abuzuri. Noua guvernanţă va intra în vigoare la 1 ianuarie 2014.

Europarlamentarul român Renate Weber, care a condus negocierile din partea Parlamentului European în domeniul Codului Frontierelor Schengen, spune că acordul are meritul de a fixa norme comune de reintroducere a controalelor şi aceasta numai în situaţii excepţionale.

Dar, pînă la urmă, cine va decide asupra situaţiei excepţionale? Guvernele, cel puţin în primă instanţă. Şi aici există riscul ca decizia să nu aibă la bază întotdeauna considerente de ordin tehnic, ci şi politic. Cu alte cuvinte, ameninţările pot fi „exagerate“, să spunem, din considerente electorale, cum a fost cazul „invaziei românilor“ în Marea Britanie (care nu este, totuşi, în Schengen) sau „asaltului ciorilor“ cu care şi-au făcut campanie adversarii intrării Elveţiei în spaţiul Schengen.

În această primăvară, Asociaţia Oraşelor Germane s-a plîns guvernului federal de faptul că imigranţii – mai ales cei din România – pun presiune pe sistemele de protecţie socială şi obligă municipalităţile la cheltuieli prea mari. Poate fi aceasta considerată o situaţie excepţională, cu atît mai mult într-un context electoral? Tot ce se poate.

Oricum, potrivit comisarului pentru energie Günther Oettinger, România este, alături de Bulgaria şi Italia, o ţară „aproape neguvernabilă“ – afirmaţie exagerată, desigur (putem fi doar o ţară prost guvernată), dar pe care guvernul de la Berlin nu s-a grăbit să o dezmintă. Iar o ţară „aproape neguvernabilă“ produce – nu-i aşa? – instabilitate regională, inclusiv un flux de emigranţi...

Sîntem, bineînţeles, pe domeniul speculaţiilor, dar şi acest exerciţiu de imaginaţie ne arată că recentul compromis privind noul mod de funcţionare a spaţiului Schenhgen poate fi un pas înainte – sau unul înapoi, în funcţie de buna-credinţă a guvernelor statelor membre.

Europarlamentarul social-democrat român Ioan Enciu, care a participat la negocieri, spune că acordul prevede în mod explicit faptul că România şi Bulgaria nu sînt tratate ca state candidate la spaţiul Schengen, întrucît ele au atins deja acquis-ul. Pe de altă parte, noul mecanism de evaluare nu mai face referinţă la criterii precum corupţia şi crima organizată, invocate adesea de unele ţări ca pretexte pentru a bloca accesul în spaţiul Schengen al României şi Bulgariei. Aderarea României şi Bulgariei ar putea fi, aşadar, uşurată în urma acestui compromis – putem considera că, avînd la dispoziţie un mecanism de reintroducere a controalelor, statele membre vor fi mai relaxate în privinţa celor două ţări dunărene.

Dar şi aceasta depinde tot de calculelele politice din capitalele ţărilor membre ale Acordului – şi într-o măsură mică spre deloc de Comisie sau de Parlamentul European.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
O pisică gestantă a venit singură la ușa spitalului. Medicii veterinari au ajutat-o să nască VIDEO
Spitalul veterinar Arcadia Vet din Iași a avut parte de un eveniment neașteptat marți, 9 aprilie 2024. O pisică a venit la ușa așezământului medical, iar urmarea a uimit pe toată lumea.
image
Cum ar putea riposta Iranul la atacul israelian asupra consulatului său de la Damasc. Scenarii și implicații
Publicația The Conversation l-a consultat pe expertul în materie de securitate și fost oficial american în domeniul contraterorismului Javed Ali pentru a schița potențiale scenarii și implicații pentru Orientul Mijlociu al unui eventual atac iranian de represalii pe teritoriu israelian.
image
O adolescentă s-a dus la Urgențe cerând să i se facă un avort. Reacția ei după refuz a lăsat-o pe doctoriță în lacrimi
O elevă de 17 ani s-a prezentat la Urgența Spitalului Județean Suceava și a cerut să i se facă un avort. Refuzul doctoriței a dus la deznodământ neașteptat.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.