Noua diplomaţie publică

Publicat în Dilema Veche nr. 315 din 25 februarie - 3 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În lumea puterii tradiţionale, ceea ce conta în politică era, îndeobşte, a cui putere militară sau economică va cîştiga. În plus, în politica de azi, în era informaţiei, contează şi a cui „poveste“ cîştigă.

Naraţiunile naţionale sînt, într-adevăr, un mijloc de plată. Guvernele concurează unele cu altele, precum şi cu alte organizaţii, pentru a-şi spori propria credibilitate şi a o slăbi pe aceea a oponenţilor.

În politica mondială, reputaţia a contat dintotdeauna. Credibilitatea însă a devenit capitală datorită unui „paradox al abundenţei“: cînd informaţia abundă, resursa deficitară devine centrul atenţiei. În noile condiţii, o strategie soft sell (de vînzare ne-agresivă) poate, azi, mai mult ca oricînd, să se dovedească mai eficientă decît o strategie hard sell (de vînzare agresivă).

Independenţa relativă a BBC-ului, bunăoară – o sursă, uneori, de stupoare pentru guvernele britanice – a dat roade bogate în materie de credibilitate, după cum arată această relatare despre o zi din viaţa preşedintelui Tanzaniei, Jakaya Kikwete: „se trezeşte în zori, ascultă BBC World Service şi apoi răsfoieşte presa tanzaniană“.

Scepticii, pentru care termenul „diplomaţie publică“ este doar un eufemism pentru propagandă, ratează esenţialul. Simpla propagandă este contraproductivă, ca diplomaţie publică – nu doar o campanie de relaţii publice, ci implică, de asemenea, construirea unor relaţii pe termen lung, menite să creeze un mediu propice politicilor guvernamentale.

Rolul informării directe de către guvern în stabilirea relaţiilor culturale pe termen lung variază odată cu trei dimensiuni sau stadii ale diplomaţiei publice, toate trei foarte importante. Prima dimensiune, imediată, este cea a comunicărilor zilnice, care presupune explicarea contextului în care au fost luate deciziile interne şi de politică externă. Presupune, de asemenea, disponibilitatea de a face faţă crizelor. Dacă, în informaţia cu privire la un eveniment petrecut, apare o lacună, ceilalţi se vor grăbi să o umple.

A doua dimensiune este comunicarea strategică, care formulează un set de teme simple, asemănător unei campanii electorale sau publicitare. În vreme ce prima dimensiune se măsoară în ore şi zile, cea de-a doua se desfăşoară pe parcursul săptămînilor, lunilor sau chiar anilor.

A treia dimensiune priveşte dezvoltarea relaţiilor durabile cu persoane-cheie, pe o durată de mai mulţi ani sau chiar decenii, prin intermediul burselor de studiu, al schimburilor culturale, al training-urilor, seminariilor, conferinţelor şi accesului la canalele media. Aceste programe dezvoltă ceea ce jurnalistul american Edward R. Murrow numea odată „cei trei paşi“ cruciali sau comunicarea faţă-n faţă – care beneficiază de sporul de credibilitate creat de reciprocitate.

Dar nici chiar cea mai bună promovare nu poate vinde un produs nepopular. O strategie de comunicare nu poate funcţiona dacă merge împotriva curentului politic. Faptele spun mai mult decît vorbele. Mult prea des, politicienii tratează diplomaţia publică ca pe un bandaj care poate fi aplicat, după ce alte instrumente au produs vătămări grave. China, de exemplu, a încercat să-şi sporească puterea diplomatică (soft power) punînd în scenă cu succes Jocurile Olimpice din 2008; dar criza internă care a avut loc, în acelaşi timp, în Tibet – urmată de represiunea din Xinxiang şi de arestarea avocaţilor pentru drepturile omului – i-a subminat beneficiile.

Abordarea centralizată de către mass media a diplomaţiei publice joacă şi astăzi un rol important. Guvernele trebuie să corecteze răstălmăcirile curente ale politicilor lor, precum şi să încerce transmiterea unui mesaj strategic pe termen cît mai lung. Principalul atu al abordării mass media este audienţa extinsă şi capacitatea de a crea conştiinţă publică, de a stabili agende de lucru. Punctul ei slab este incapacitatea de a influenţa felul în care mesajul transmis este perceput în diferitele contexte culturale. Transmiţătorul ştie ce spune, dar nu ştie întotdeauna ce aude publicul-ţintă. Barierele culturale sînt capabile să distorsioneze mesajul receptat.

Pe de altă parte, comunicarea în reţea poate fi în avantaj faţă de comunicarea bidirecţională şi de relaţiile de la om la om, cînd e vorba de surmontarea diferenţelor culturale. Acest tip de descentralizare şi flexibilitate este greu de realizat pentru guverne, date fiind structurile lor de răspundere centralizate.

Flexibilitatea crescută a organizaţiilor non-guvernamentale în utilizarea reţelelor de comunicare a dat naştere la ceea ce unii numesc „noua diplomaţie publică“. Aceasta nu se mai limitează la simplul schimb de mesaje, la campanii de promovare sau chiar la stabilirea de contacte directe între guvern şi un public străin, în scopuri de politică externă. Noua diplomaţie publică urmăreşte, în plus, dezvoltarea de relaţii cu actori ai societăţii civile din alte ţări şi facilitarea de reţele între facţiuni non-guvernamentale din ţară şi de peste hotare.

Evoluţia diplomaţiei publice de la comunicarea unidirecţională la dialogul bidirecţional tratează publicul ca pe un coproducător de semnificaţie şi comunicare.

Într-o eră globală a informaţiei, mai mult ca oricînd, puterea va include, pe lîngă dimensiunile hard, ale coerciţiei şi recompensei, şi o dimensiune soft, diplomatică, de atractivitate. Combinarea eficientă a acestor dimensiuni se cheamă smart power („putere inteligentă“). Lupta actuală împotriva terorismului internaţional este, bunăoară, o luptă pentru cîştigarea inimilor şi a minţilor, iar a recurge excesiv numai la puterea militară (hard power) nu este o cale de izbîndă.

Diplomaţia publică este un instrument important din arsenalul puterii inteligente, dar diplomaţia publică inteligentă presupune să înţelegi importanţa credibilităţii, a simţului autocritic şi a rolului societăţii civile în generarea puterii diplomatice, necoercitive. Dacă degenerează în propagandă, diplomaţia publică nu numai că nu va reuşi să convingă, dar va submina, probabil, puterea diplomatică. Ea trebuie, dimpotrivă, să rămînă un proces bidirecţional, deoarece puterea diplomatică se bazează, în primul şi în primul rînd, pe capacitatea de a înţelege mintea celorlalţi.

Joseph S. Nye , fost secretar adjunct în probleme de Apărare al SUA, este profesor la Universitatea Harvard şi autor al lucrării Soft Power: The Means to Success in World Politics.

Copyright: Project Syndicate, 2010

www.project-syndicate-org

traducere de Matei PLEŞU

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

18230210 303 jpg
Povestea de succes a DNA: începe cu Macovei și se termină cu Kovesi
DNA a sărbătorit 20 de ani de când Adrian Năstase a inventat o butaforie anticorupție pentru a păcăli UE. Pentru adevărata DNA sărbătoare va fi în 2025.
studenti foto pixabay
Top 10 domenii în care se pot angaja tinerii absolvenți. De ce salarii pot beneficia
Peste 130.000 de studenți termina facultatea în fiecare an. La aceștia se adaugă cei care sunt încă pe băncile universitatilor și sunt dispuși să muncească pentru a acumula experiență.
Alexandru Arsinel Arhiva Adevarul (9) JPG
Reacții la moartea lui Arșinel. Geambașu: S-a legat cu lanțuri de scaun și poziție
Moartea lui Alexandru Arșinel este deplânsă pe Facebook de colegi de breaslă și politicieni. Actorul a murit joi, 29 septembrie, la vârsta de 83 de ani.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.