Note de pe marginea unui război (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 935 din 10 – 16 martie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Continuă eforturile umanitare despre care vorbeam săptămîna trecută, ba chiar iau amploare. Mobilizarea românilor întru ajutorarea refugiaților e încă în faza de entuziasm și nu pare să se domolească. Dar asta e o cursă lungă. Relatări anecdotice de prin Polonia vorbesc deja despre un soi de oboseală a localnicilor, mai ales din orașele de graniță. Va apărea și aici. 

În rîndul țărilor aflate aproape de front, România este totuși mai puțin apăsată de povara refugiaților decît Polonia, destinație predilectă pentru ucraineni, sau, mai ales, Moldova. Din punctul de vedere al raportului dintre numărul de refugiați și cel al populației, țara vecină are cea mai dificilă sarcină dintre toate statele aflate la granițele Ucrainei. Moldovenii par să se descurce deocamdată, însă dau semne că nu vor putea să o facă prea multă vreme. Dinspre Chișinău apar apeluri la ajutor. Situația nu scapă partenerilor occidentali ai Moldovei. Probabil niciodată capitala moldoveană nu a fost scena atîtor vizite la nivel înalt într-un timp așa de scurt. Moldova va fi ajutată, s-a spus pe diverse voci. Cît de rapid și cît de eficient va fi ajutorul acesta vom vedea foarte repede. 

***

În România, relatările despre criză sînt uneori bizare. O știre despre mirările unui ucrainean în fața prețurilor românești s-a viralizat rapid și a dat prilejul unor lamentări și comparații total nepotrivite.

Însă dincolo de scăpările tabloide ale presei românești, pe toate fronturile se duce un război încrîncenat al propagandei. O încercare disperată de a controla fluxurile de informație care pot întoarce soarta evenimentelor din confruntarea directă. Judecînd doar după informațiile ucrainene, pare că Kievul rezistă îndîrjit aproape fără pierderi în timp ce armata rusă e nimicită pe toate fronturile. Adevărul trist e că, cu toate pierderile reale sau închipuite, rușii au avansat. Mai puțin decît își doreau probabil, dar au avansat. La fel de adevărat e că, deși greu de evaluat, pierderile ucrainenilor sînt și ele serioase. Fascinați sau speriați de evenimentele din imediata noastră apropiere, uităm uneori că acest război nu are nici două săptămîni de cînd a început. 

Sînt soldați ruși care se laudă pe rețele sociale cu colecții de ecusoane ale soldaților inamici uciși. Ucraina, însă, are de partea sa guvernele occidentale care continuă într-un ritm accelerat aprovizionarea cu armament. Un articol din New York Times dezvăluia amploarea operațiunii – 17.000 de arme antitanc trecute peste granițele României și Poloniei. La asta se adaugă și sprijin pentru securitatea cibernetică și, probabil, multe alte lucruri despre care vom afla mult după încheierea războiului. Ucrainenii mai au de partea lor și cvasi-unanimitatea opiniei publice din lumea liberă. Iar asta înseamnă inclusiv apeluri emoționale la intervenția NATO sub forma impunerii unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Nu încape îndoială că o astfel de intervenție ar ajuta guvernul de la Kiev, însă ea presupune o confruntare inevitabilă și directă cu Rusia, cu toate consecințele care pot decurge din ea. Și aici, dincolo de emoții, trebuie să intervină rațiunea. Cît de departe se poate merge în sprijinul Ucrainei? Cît vrem să riscăm? 

Și invers, ce riscăm dacă Ucraina pierde acest război? Răspunsul la întrebarea asta are culori diferite în funcție de locul în care este formulat. Pentru români, baltici sau polonezi arată într-un fel. Pentru neozeelandezi sau palestinieni total diferit. 

***

Spre deosebire de ucraineni care domină spațiul, Rusia comunică puțin, laconic și uneori amenințător. Și toată avalanșa de informații, propagandă și campanii de dezinformare creează o evidentă stare de tensiune. Sînt sigur că inclusiv printre cititorii Dilemei vechi sînt destul de mulți care și-au pus măcar teoretic problema „Ce-ar fi dacă..?” și au încercat să își planifice cumva „războiul”. Înainte de a judeca astfel de gînduri, cred că e mai important să realizăm că ele sînt firești. Ne naștem cu istoria acestor locuri în ADN și știm cît de repede pot degenera lucrurile.

Pe de altă parte, România a avut inteligența (sau norocul, dacă vreți așa) de a lua deciziile corecte privind orientarea politică și militară în ultimii 30 de ani. E un război dincolo de granițele noastre, dar niciodată în istoria modernă nu am fost într-o situație mai bună din punct de vedere al securității. 

N-am să insist, așa cum văd că se întîmplă foarte des zilele astea, asupra riscului ca acest conflict să degenereze într-unul mult mai mare. Da, evident că riscul există. Dar drobul de sare nu a căzut încă și poate nu va cădea niciodată. Iar dacă ucrainenii reușesc să reziste sub bombele rusești fără să renunțe la ceea ce au ales să fie, cred că și noi o să reușim, într-o situație incomparabil mai bună, să ne păstrăm cumpătul.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Scene horror în centrul Londrei. Mai mulți cai plini de sânge și-au aruncat călăreții și au lovit mașini și oameni VIDEO
Cinci cai ai Household Cavalry au rămas liberi în centrul Londrei după ce și-au aruncat călăreții militari în timpul exercițiului de miercuri dimineață, potrivit Daily Mail Online.
image
8 obiceiuri care te fac să îmbătrânești mai repede. Ai putea trăi cu 20 de ani mai mult
Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri.
image
Amănuntul care l-a scăpat de nouă ani de puşcărie pe un şofer fără permis, care a ucis trei femei
Un şofer iresponsabil, care a comis un grav accident rutier în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, a fost aspru condamnat în primă instanţă, dar magistraţii de la instanţa superioară au decis altceva.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.