Note de pe marginea unui război (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 935 din 10 – 16 martie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Continuă eforturile umanitare despre care vorbeam săptămîna trecută, ba chiar iau amploare. Mobilizarea românilor întru ajutorarea refugiaților e încă în faza de entuziasm și nu pare să se domolească. Dar asta e o cursă lungă. Relatări anecdotice de prin Polonia vorbesc deja despre un soi de oboseală a localnicilor, mai ales din orașele de graniță. Va apărea și aici. 

În rîndul țărilor aflate aproape de front, România este totuși mai puțin apăsată de povara refugiaților decît Polonia, destinație predilectă pentru ucraineni, sau, mai ales, Moldova. Din punctul de vedere al raportului dintre numărul de refugiați și cel al populației, țara vecină are cea mai dificilă sarcină dintre toate statele aflate la granițele Ucrainei. Moldovenii par să se descurce deocamdată, însă dau semne că nu vor putea să o facă prea multă vreme. Dinspre Chișinău apar apeluri la ajutor. Situația nu scapă partenerilor occidentali ai Moldovei. Probabil niciodată capitala moldoveană nu a fost scena atîtor vizite la nivel înalt într-un timp așa de scurt. Moldova va fi ajutată, s-a spus pe diverse voci. Cît de rapid și cît de eficient va fi ajutorul acesta vom vedea foarte repede. 

***

În România, relatările despre criză sînt uneori bizare. O știre despre mirările unui ucrainean în fața prețurilor românești s-a viralizat rapid și a dat prilejul unor lamentări și comparații total nepotrivite.

Însă dincolo de scăpările tabloide ale presei românești, pe toate fronturile se duce un război încrîncenat al propagandei. O încercare disperată de a controla fluxurile de informație care pot întoarce soarta evenimentelor din confruntarea directă. Judecînd doar după informațiile ucrainene, pare că Kievul rezistă îndîrjit aproape fără pierderi în timp ce armata rusă e nimicită pe toate fronturile. Adevărul trist e că, cu toate pierderile reale sau închipuite, rușii au avansat. Mai puțin decît își doreau probabil, dar au avansat. La fel de adevărat e că, deși greu de evaluat, pierderile ucrainenilor sînt și ele serioase. Fascinați sau speriați de evenimentele din imediata noastră apropiere, uităm uneori că acest război nu are nici două săptămîni de cînd a început. 

Sînt soldați ruși care se laudă pe rețele sociale cu colecții de ecusoane ale soldaților inamici uciși. Ucraina, însă, are de partea sa guvernele occidentale care continuă într-un ritm accelerat aprovizionarea cu armament. Un articol din New York Times dezvăluia amploarea operațiunii – 17.000 de arme antitanc trecute peste granițele României și Poloniei. La asta se adaugă și sprijin pentru securitatea cibernetică și, probabil, multe alte lucruri despre care vom afla mult după încheierea războiului. Ucrainenii mai au de partea lor și cvasi-unanimitatea opiniei publice din lumea liberă. Iar asta înseamnă inclusiv apeluri emoționale la intervenția NATO sub forma impunerii unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Nu încape îndoială că o astfel de intervenție ar ajuta guvernul de la Kiev, însă ea presupune o confruntare inevitabilă și directă cu Rusia, cu toate consecințele care pot decurge din ea. Și aici, dincolo de emoții, trebuie să intervină rațiunea. Cît de departe se poate merge în sprijinul Ucrainei? Cît vrem să riscăm? 

Și invers, ce riscăm dacă Ucraina pierde acest război? Răspunsul la întrebarea asta are culori diferite în funcție de locul în care este formulat. Pentru români, baltici sau polonezi arată într-un fel. Pentru neozeelandezi sau palestinieni total diferit. 

***

Spre deosebire de ucraineni care domină spațiul, Rusia comunică puțin, laconic și uneori amenințător. Și toată avalanșa de informații, propagandă și campanii de dezinformare creează o evidentă stare de tensiune. Sînt sigur că inclusiv printre cititorii Dilemei vechi sînt destul de mulți care și-au pus măcar teoretic problema „Ce-ar fi dacă..?” și au încercat să își planifice cumva „războiul”. Înainte de a judeca astfel de gînduri, cred că e mai important să realizăm că ele sînt firești. Ne naștem cu istoria acestor locuri în ADN și știm cît de repede pot degenera lucrurile.

Pe de altă parte, România a avut inteligența (sau norocul, dacă vreți așa) de a lua deciziile corecte privind orientarea politică și militară în ultimii 30 de ani. E un război dincolo de granițele noastre, dar niciodată în istoria modernă nu am fost într-o situație mai bună din punct de vedere al securității. 

N-am să insist, așa cum văd că se întîmplă foarte des zilele astea, asupra riscului ca acest conflict să degenereze într-unul mult mai mare. Da, evident că riscul există. Dar drobul de sare nu a căzut încă și poate nu va cădea niciodată. Iar dacă ucrainenii reușesc să reziste sub bombele rusești fără să renunțe la ceea ce au ales să fie, cred că și noi o să reușim, într-o situație incomparabil mai bună, să ne păstrăm cumpătul.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Cine a fost Vera Putina, presupusa mamă biologică a liderului de la Kremlin
Vera Putina, care a murit, miercuri, 31 mai, la 96 de ani, a ieșit din obscuritate în 1999, pretinzând că este mama biologică a lui Vladimir Putin, pe care a pretins că l-a abandonat când era copil.
image
Frații Tate și interlopii din „Familia DMS“, un sindicat de crimă organizată din România
Andrew și Tristan Tate, anchetați pentru trafic de persoane și viol, au câștigat bani din săli de jocuri de noroc în colaborare cu cel mai mare sindicat de crimă organizată din România, arată o investigație realizată de Rise Project.
image
Ce zodii sunt adevărate mașini de făcut bani. S-au născut pentru asta
Unii dintre nativii zodiacului se mulțumesc cu un serviciu sigur și cu un venit stabil, în timp ce alte semne zodiacale sunt făcute să producă bani pe bandă rulantă.

HIstoria.ro

image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.
image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.