Noile graniţe ale transparenţei

Publicat în Dilema Veche nr. 89 din 29 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Miercurea trecut─â a fost ziua interna┼úional─â a dreptului de a fi informat. O aniversare ce poate p─ârea ciudat─â, stabilit─â de oengi┼čti ┼či activi┼čti din toat─â lumea ca s─â se poat─â da ├«n stamb─â. De fapt, este o tendin┼ú─â general─â. 43 de ┼ú─âri au adoptat legi ale transparen┼úei, doar ├«n ultimul deceniu, cele mai multe dup─â model american. Transparen┼úa este privit─â ca un instrument de responsabilizare a statului, unii au numit asta trecerea de la democra┼úia electoral─â la democra┼úia participativ─â. Unde este Rom├ónia? Am adoptat legile necesare. Au existat de atunci monitoriz─âri mai degrab─â pesimiste, voci nemul┼úumite, dar, comparat cu punctul de plecare, progresele s├«nt evidente. Am participat anul trecut la o monitorizare a felului ├«n care se aplic─â legile accesului la informa┼úii, ├«n 16 ┼ú─âri din Europa, Caucaz, Africa ┼či America Latin─â. Am aplicat pentru Rom├ónia metodologia comun─â de evaluare. Cum raportul final nu este ├«nc─â public, m─â ab┼úin de la comentarii pe larg. Pot ├«ns─â s─â dezv─âlui cel mai mare ┼čoc avut c├«nd am v─âzut rezultatele preliminare: ┼ú─âri abia democratizate, ca Rom├ónia ┼či Bulgaria, au ├«nregistrat rezultate mai bune dec├«t Spania ┼či Fran┼úa (la ├«ntreb─âri similare adresate de voluntari, institu┼úiile rom├óne┼čti au r─âspuns ├«n mai mare m─âsur─â, mai repede ┼či mai complet dec├«t cele franceze). ├Änc─â mai dezbatem ├«n cadrul echipei de monitorizare care s├«nt cauzele acestui rezultat ce d─â peste cap multe a┼čtept─âri. Personal, cred c─â este vorba despre presiunea public─â ┼či publicitatea din jurul acestei idei, ├«n democra┼úiile recente. ├Än ┼ú─ârile mai a┼čezate, pe de o parte, institu┼úiile func┼úioneaz─â, ├«nc├«t contactul cu cet─â┼úeanul se reduce la minim ┼či, pe de alt─â parte, f─âr─â presiune public─â recent─â, legile se ├«nvechesc ┼či se instaleaz─â anchilozarea birocratic─â. Imaginea administra┼úiei rom├óne┼čti este ├«n general negativ─â. Dar nu to┼úi oficalii s├«nt la fel. ├Än timpul cercet─ârii de care vorbeam, dar ┼či ├«n timpul document─ârii unui ghid de bune practici ├«n aplicarea legii accesului (ghid scris ├«mpreun─â cu Emanuel R─âu┼ú─â), am ├«nt├«lnit un judec─âtor la Curtea Suprem─â convins c─â tribunalele nu trebuie s─â aplice a┼ča bazaconie de lege, am ├«nt├«lnit un secretar general de prefectur─â uimit c─â exist─â a┼ča o lege. Dar am ├«nt├«lnit ┼či un vicepre┼čedinte de tribunal care a r─âspuns impecabil la toate ├«ntreb─ârile-test, am ├«nt├«lnit un ┼čef de departament ├«ntr-o prim─ârie de sector ce ├«┼či f─âcuse un sistem informatic prin care urm─ârea fiecare cerere, am ├«nt├«lnit un t├«n─âr func┼úionar ├«ntr-o prim─ârie de provincie tare sup─ârat c─â al┼úi colegi nu ├«i dau informa┼úiile cerute de diverse persoane ┼či care m─â ruga s─â vorbesc eu cu primarul ┼či s─â ├«l conving c─â munca sa este important─â. ├Äns─â legea las─â pe afar─â spa┼úii mari unde s├«nt implica┼úi banii publici. ├Än dezbaterea public─â se adun─â tot mai multe cazuri care cer extinderea transparen┼úei. Politicienii s-au certat pentru autostrada Bechtel, dar cearta a plutit ├«n aer, contractul este secret. De unde putem ┼čti dac─â este o afacere bun─â? Nu putem, ne cert─âm pe idee. Contractul de privatizare a Petrom este ┼či el secret ┼či pre┼čedintele B─âsescu ├«nc─â mai analizeaz─â posibilitatea de a-l face public. Din nou, dezbaterea public─â este aprins─â, dar de fapt nu ┼čtim ce posibilit─â┼úi de a interveni ┼či-a p─âstrat statul sau dac─â afacerea a meritat s─â fie f─âcut─â. Jurnalul na┼úional a relatat c─â Apa Nova a ├«ncheiat un contract de concesiune a unui serviciu public, dar cele mai importante puncte ale contractului s├«nt confiden┼úiale, sub amenin┼úarea unor desp─âgubiri de 10 milioane de euro. Practic, Apa Nova ne gestioneaz─â apa, dar func┼úioneaz─â de parc─â ar avea de-a face cu rachete nucleare: totul este secret. Cotidianul relata, ├«n urm─â cu dou─â s─âpt─âm├«ni, o disput─â ridicol─â ├«ntre Ministerul Mediului ┼či Agen┼úia pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Garda de Mediu a cerut AVAS clauzele de investi┼úii de mediu din anumite contracte de privatizare. Presat─â de raportul de ┼úar─â care se apropie, Garda dorea s─â se asigure c─â investi┼úiile de mediu angajate s├«nt ┼či puse ├«n practic─â. Doar c─â respectivele contracte s├«nt secrete, chiar ┼či pentru Garda de Mediu. Care ar trebui s─â dea amenzi. Pentru a da amenzi, ar trebui s─â ┼čtie la ce s-au angajat investitorii. Ca ├«ntr-un film cu Stan ┼či Bran. Urm─âm din nou direc┼úia mondial─â. Transparency International a propus guvernelor implementarea unui Pact de Integritate, care s─â transparentizeze privatiz─ârile, achizi┼úiile publice ┼či toate domeniile care vizeaz─â fondurile publice. Deocamdat─â, ├«ntr-o mul┼úime de domenii, obsesia secretului se men┼úine. De┼či problema medicamentelor este acut─â ┼či statul cheltuie sume tot mai mari de bani, contractul-cadru f─âcut de Ministerul S─ân─ât─â┼úii cu furnizorii cuprinde din oficiu o clauz─â de confiden┼úialitate prin care firmele pot bloca automat orice furnizare de informa┼úii. ├Än principiu, o firm─â care are afaceri cu statul ar trebui s─â lucreze la fel de transparent ca ┼či institu┼úiile. Dac─â nu vrea, nu o oblig─â nimeni s─â fac─â afacerea. Singurele secretiz─âri acceptabile cuprind proprietatea intelectual─â. Dar nu cred c─â furnizorii de medicamente s├«nt ┼či cei care p─âstreaz─â secretele fabric─ârii. Pur ┼či simplu, este mai u┼čor s─â faci afaceri ├«n ├«ntuneric, c├«nd clientul t─âu, statul, este u┼čor de fraierit.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.