Noi și bugetul Uniunii Europene

Publicat în Dilema Veche nr. 742 din 10-16 mai 2018
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

A╚Öa cum era de a╚Öteptat, proiectul de buget al Uniunii Europene 2021-2027, prezentat de Comisia de la Bruxelles, reflect─â schimbarea de orientare ╚Öi priorit─â╚Ťi, anun╚Ťat─â de pre╚Öedintele Juncker ├«nc─â din discursul despre starea Uniunii, din septembrie anul trecut.

Ap─ârarea comun─â, securitatea frontierelor, migra╚Ťia, noile tehnologii, cercetarea s├«nt tot at├«tea noi priorit─â╚Ťi care se cer finan╚Ťate. Ceea ce ar atrage reduceri de aloc─âri dinspre politicile ÔÇ×tradi╚ŤionaleÔÇť precum coeziunea ╚Öi agricultura. ╚śi toate acestea, ├«n condi╚Ťiile ├«n care ÔÇô sper─â Comisia ÔÇô statele membre vor fi de acord s─â-╚Öi creasc─â un pic contribu╚Ťiile, pentru a compensa pierderea a circa 13 miliarde de euro pe an ca urmare a ie╚Öirii Marii Britanii. Dar ╚Öi s─â dea Comisiei mai mult─â autonomie financiar─â, prin ├«nt─ârirea a╚Öa-numitelor resurse proprii, taxe care merg direct c─âtre Bruxelles.

O alt─â noutate, intens discutat─â la noi ÔÇô adesea ca ╚Öi cum ar fi o decizie deja b─âtut─â ├«n cuie, dar nu esteÔÇŽ ÔÇô, o reprezint─â posibila legare a aloc─ârii fondurilor europene de respectarea standardelor privind Justi╚Ťia ╚Öi statul de drept. Un apel la valori, dincolo de aspectele pragmatice, ├«n spiritul discursurilor pre╚Öedintelui Macron, din aula universit─â╚Ťii pariziene Sorbona, ├«n toamna anului trecut ╚Öi, mai recent, ├«n aprilie, ├«n Parlamentul European de la Strasbourg.

Cu alte cuvinte, ceea ce nu se poate prin celebrul Articol 7 din Tratatul European, ├«n cazul statelor care comit derapaje de la statul de drept, s-ar putea prin intermediul p├«rghiei bugetare. Aten╚Ťie, ├«ns─â, ╚Öi proiectul de buget se aprob─â ├«n Consiliu cu unanimitate, deci drumul p├«n─â la implementarea unei astfel de propuneri a Comisiei Europene, sus╚Ťinut─â puternic de Berlin, va fi c├«t se poate de anevoios ╚Öi nu este deloc clar ├«n ce m─âsur─â propunerea lui Jean-Claude Juncker chiar are sor╚Ťi de izb├«nd─â.

De ce ar vota Budapesta sau Var╚Öovia pentru o asemenea prevedere? Dar c├«t de departe vor fi aceste capitale dispuse s─â mearg─â cu Opozi╚Ťia, ╚Ötiut fiind c─â fondurile europene s├«nt vitale pentru dezvoltarea celor dou─â ╚Ť─âri ╚Öi, pe cale de consecin╚Ť─â, pentru men╚Ťinerea la putere a celor dou─â guverne? Totul se va negocia ╚Öi, a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat de at├«tea ori, se va ajunge ├«n cele din urm─â la o solu╚Ťie de compromis, menit─â a salva ╚Öi onoarea celor care au f─âcut propunerea, dar ╚Öi banii Europei Centrale.

Comisia ╚Öi-ar dori ca negocierile s─â se termine ├«n prim─âvara anului viitor ÔÇô a╚Öadar, sub pre╚Öedin╚Ťia Rom├óniei. Iar compromisul s─â fie celebrat la summit-ul din 9 mai, care ar urma s─â se desf─â╚Öoare la Sibiu. Un obiectiv ambi╚Ťios, dac─â privim rela╚Ťiile dintre cei 27.

Statele central-europene, cu lideri afla╚Ťi pe pozi╚Ťii politice puternice la ei acas─â (Orb├ín ├«n Ungaria ╚Öi Zeman ├«n Cehia au fost de cur├«nd reconfirma╚Ťi ├«n mod str─âlucit la urne), constituie azi un grup articulat ╚Öi c─âlit deja ├«n confrunt─ârile de la Bruxelles.

ÔÇ×MiciiÔÇť contributori ne╚Ťi precum Austria, Olanda, Suedia sau Danemarca nu v─âd de ce ╚Öi-ar cre╚Öte aloca╚Ťiile c─âtre bugetul comunitar. Germania ╚Öi Fran╚Ťa nu uit─â c─â au o poli╚Ť─â de pl─âtit ÔÇ×rebelilorÔÇť din Europa Central─â, dup─â ce ace╚Ötia au respins ideeea reloc─ârii refugia╚Ťilor.

Statele sud-europene, Spania, Grecia ╚Öi Italia, par a fi c├«╚Ötig─âtoarele noului buget, o parte important─â din subven╚Ťii urm├«nd a fi ├«ndreptat─â c─âtre cele mai s─ârace regiuni meridionale, ├«n detrimentul r─âsf─â╚Ťatei (p├«n─â acum) Europe Centrale.  

╚śi toate acestea se ├«nt├«mpl─â pe un fond de ├«n─âsprire a discursului politic, de favorizare a Realpolitik-ului ╚Öi a pragmatismului exacerbat, ba chiar a populismului ├«n detrimentul valorilor pe care s-a constituit proiectul european. Pentru mul╚Ťi dintre politicienii afla╚Ťi azi la putere ├«n diferite capitale europene ÔÇô ╚Öi nu e vorba aici doar de grupul de la Vi╚Öegrad ÔÇô a amplifica aceste linii de tensiune este cu mult mai profitabil, ├«n perspectiv─â electoral─â, dec├«t a ├«ncerca s─â caute compromisul ╚Öi s─â duc─â proiectul mai departe.

Va putea Rom├ónia s─â ├«ndulceasc─â aceste asperit─â╚Ťi, pentru a ajunge la un compromis, ├«nainte de summit-ul de la Sibiu, de peste un an? C├«teva obstacole majore stau ├«n fa╚Ťa Bucure╚Ötiului.

Mai ├«nt├«i, lipsa de experien╚Ť─â. Rom├ónia de╚Ťine pentru prima dat─â pre╚Öedin╚Ťia european─â ╚Öi, ├«n mod obiectiv, nu este depozitara unui prea mare num─âr de compromisuri ╚Öi aranjamente tacite din trecut, pe care s─â le poat─â folosi acum ├«n negocieri.

Conducerea cu succes a unor discu╚Ťii de o asemenea complexitate presupune o pozi╚Ťie de ÔÇ×honest brokerÔÇť. Dar, pe de o parte, Rom├ónia este cu mult prea interesat─â ├«ntr-o anumit─â structur─â a bugetului, favorabil─â statelor de coeziune. Pe de alt─â parte, angajamentul s─âu pentru valorile europene devine tot mai chestionabil, lucru care face cu at├«t mai pu╚Ťin probabil un sprijin fie ╚Öi subteran din partea ÔÇ×pilonilorÔÇť francez ╚Öi german.

Dar ├«ntrebarea fundamental─â este dac─â la Bucure╚Öti chiar exist─â voin╚Ťa necesar─â pentru ├«ncheierea rapid─â a negocierilor. ├Än definitiv, de ce ar dori Guvernul s─â-i fac─â un asemenea cadou lui Klaus Iohannis, amfitrionul summit-ului de anul viitor, cu c├«teva luni ├«nainte de alegerile preziden╚Ťiale? 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.