Noi, politicienii noştri şi criza refugiaţilor

Publicat în Dilema Veche nr. 604 din 10-16 septembrie 2015
Ecourile tragediei jpeg

Pînă în momentul în care scriu aceste rînduri nu a fost făcut public vreun sondaj care să arate atitudinea românilor faţă de fenomenul refugiaţilor. Dar, urmărind dezbaterile din spaţiul public (iar aici reţelele de socializare îşi au rolul lor foarte important), se poate simţi existenţa unui curent puternic de respingere: refugiaţii nu au ce căuta aici, întreţinerea lor ne-ar costa prea scump, problema nu e a noastră, pericolul infiltrării militanţilor islamişti este prea mare, şi aşa mai departe. Şi este aproape sigur că aceste atitudini au fost amplificate şi pentru că fenomenul refugiaţilor s-a suprapus cu dezbaterea internă privind ridicarea noii moschei de la Bucureşti.

Şi iată cum, dintr-odată, o criză mutată pe neaşteptate din regiunea mediteraneană în imediata noastră vecinătate scoate la lumină atitudini egoiste, naţionaliste şi intolerante, pe care cu greu le puteam bănui a exista în România, cel puţin într-o asemenea măsură. Este vorba despre România, pe care sondajele Eurobarometru din ultimii ani o arătau printre cele mai pro-europene din regiune, dacă nu cumva cea mai. 

Dintr-odată, la un prim semn de criză – şi nu una care să ne afecteze direct, ci doar ajunsă în vecinătate –, o bună parte dintre ai noştri îmbrăţişează ideea cetăţii asediate, a izolaţionismului, a egoismului naţional. 

Ei uită astfel că această criză este una a întregii Europe – unii istorici şi filozofi vorbesc chiar despre o ameninţare la adresa civilizaţiei europene. Putem rămîne neatinşi cînd întreaga Europă este ameninţată? 

Apoi, ei uită că românii înşişi au fost priviţi în Occident ca nişte invadatori. La vremea lor, şi românii au trecut „dincolo“ pitiţi în compartimentele de bagaje ale trenurilor sau în remorcile camioanelor. Şi noi am ştiut ce înseamnă umilinţa obţinerii unei vize Schengen. Iar în vestul Europei, nici azi nu s-a şters întru totul această imagine a „hoardei“ de români. Măcar avînd în vedere această experienţă traumatizantă – şi nu doar pentru cei care au trăit-o direct, ci pentru noi toţi – am putea să abordăm cu mult mai nuanţat această criză.

Se pune apoi problema solidarităţii. Pretindem solidaritate din partea Europei şi o primim sub diferite forme: fonduri de coeziune, ajutoare în caz de calamităţi, susţinere în lupta împotriva corupţiei şi altele. Este corect ca acum, cînd ameninţarea este una la adresa Europei noastre, să băgăm capul în nisip? 

Problema este că înşişi liderii noştri au lăsat lucrurile să treneze şi nu au venit în faţa societăţii cu o atitudine fermă, în spirit european. Ei ar fi fost primii care să explice de ce România trebuie să-şi asume găzduirea unui număr de refugiaţi, în conformitate cu mărimea populaţiei şi cu puterea noastră economică. Pentru că este o problemă europeană şi trebuie rezolvată de europeni – fiecare după puterile lui. Lasă că mare parte din banii necesari găzduirii acestor oameni care fug din faţa urgiei vin de la Bruxelles. 

Preşedintele, premierul şi şefii marilor partide au lăsat pur şi simplu impresia că se tem să abordeze problema în public, că le e frică să formuleze o poziţie clară şi că se agaţă de ideea că pot să stea cu capul la cutie pînă trece valul. 

Greşit. Nu doar că această criză va fi una de durată şi că, la un moment dat, şi România va fi afectată, într-un fel sau altul. Dar o lipsă de coeziune europeană acum va putea pune în pericol libertăţi europene de care ne bucurăm acum şi pe care în mod eronat le considerăm cîştigate pentru totdeauna. 

Spaţiul Schengen, de pildă, ar putea fi reconsiderat. Iar asta ne va afecta în modul cel mai grav cu putinţă. Mai întîi, fiindcă mişcarea în interiorul Uniunii Europene va fi mai dificilă. Controalele efectuate la frontieră de poliţiştii austrieci, după cazul şocant al refugiaţilor morţi în camioane, au avut ca efect cozi de zeci de kilometri pe autostrada ce leagă Budapesta de Viena. Oamenii au avut de aşteptat ore întregi acolo unde altădată treceau fără probleme. Mărfurile au rămas blocate, afacerile au avut de suferit. Populiştii care cer astăzi revenirea la frontierele interne ale Uniunii au putut vedea astfel cu ochii lor urmările unei asemenea idei: un blocaj aproape total al economiei europene, infinit mai integrată azi decît acum 30-40 de ani.

Este în interesul nostru o repunere în discuţie a Spaţiului Schengen, din care sperăm ca într-o bună zi să facem parte? Evident că nu.

Şi apoi, dacă mişcarea în interiorul Uniunii este pusă în discuţie, drumul pînă la o eventuală afectare a drepturilor românilor nu este chiar atît de lung. Una dintre ideile formulate la Londra – şi nu doar de UKIP, ci şi de conservatori! –, în perspectiva viitorului european al Marii Britanii, era chiar limitarea libertăţii de mişcare în interiorul Uniunii. În funcţie de gradul de bogăţie al unui stat membru sau al altuia, evident. 

Ocupaţi cu micile lor războaie interne, cu ochii la sondaje şi, probabil, cu o înţelegere precară a adevăratelor provocări ale proiectului european, liderii României au tăcut. Iar tăcerea lor a amplificat curentul antieuropean şi izolaţionist din societate.  

Ovidiu Nahoi este realizator la TVR2. 

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

episcopia tulcii jpg
Ierarhi menționați în scandalul sexual cu deputatul Bălășoiu în prim-plan. Scrisoarea care poate arunca în aer BOR
Numele a patru ierarhi ai Bisericii Ortodoxe apar menționate într-o scrisoare adresată Patriarhului României, în care înaltelor fețe bisericești li se aduc acuzații grave de natură sexuală. Prelații se apără și spun că acuzatorul este un frustrat.
Piotr Tolstoi FOTO EPA EFE jpg
Înalt oficial rus, despre folosirea armelor nucleare: Nu va fi nevoie. Armata rusă va cuceri Kievul
Vicepreşedintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi, susține că Rusia nu va recurge la arme nucleare în Ucraina, întrucât poate cuceri Kievul cu ajutorul oamenilor mobilizați recent.
Submarinul K-219 / Foto National Archives via Yahoo News
36 de ani de la scufundarea submarinului nuclear K-219. Ce a însemnat acest eșec al Uniunii Sovietice
Încă de la începutul războiului din Ucraina, președintele rus Vladimir Putin, precum și alți oficiali ruși, au amenințat Occidentul cu armele nucleare.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.