Ni s-a scumpit corupţia

Publicat în Dilema Veche nr. 135 din 25 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

M-am uitat pe cifrele unui sondaj şi am rămas perplex. La o primă vedere nu înţelegi nimic din partea referitoare la corupţie din ultimul "Barometru al politicilor publice" realizat la comanda Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale. Se pune acolo întrebarea "Aţi apelat la... (diverse categorii profesionale) în ultimii 5 ani?". Cei care au apelat sînt întrebaţi apoi: "Aţi dat în schimb altceva (bani, cadouri sau servicii) decît taxele legale?". Recordul este deţinut de medici: 40% dintre cei care au fost la medic, au plătit altceva decît taxele legale. Apoi urmează profesorii - 25%. La ceva distanţă sînt poliţiştii (13%), tribunalele (11%), funcţionarii de la Primărie (9%). În cazul bisericii, întrebarea este uşor diferită: "Aţi fost la biserică sau aţi apelat la preot în ultimele şase luni?". Pentru cei care au fost: "Aţi plătit ceva?". 51% au plătit. Pînă aici nimic ciudat, biserica încasează taxe legale. Doar că se insistă cu altă întrebare: "Aţi luat chitanţă pentru banii plătiţi?". 58% dintre cei care au plătit, nu au luat chitanţă. Recapitulare: 4 din 10 români care au trecut pe la medic i-au dat ceva. 1 din 4 români a plătit un profesor, iar dintre cei care au fost la biserică, jumătate au scos bani din buzunar şi dintre aceştia aproape 6 din 10 nu au primit chitanţă, deci au făcut un fel de tranzacţie personală cu preotul. Cu gîndul la aceste cifre, să mergem la întrebarea referitoare la cele mai corupte categorii profesionale. Ziariştii sînt cel mai puţin corupţi. Eu, personal, ştiu mai mulţi ziarişti şpăgari decît orice altă categorie profesională, dar e din cauza mediului. Pe locurile imediat următoare în clasamentul purităţii naţionale, vin preoţii şi profesorii. Din cele 16 categorii profesionale înşirate acolo, medicii sînt abia pe locul 8. În sfîrşit, cele mai corupte categorii sînt parlamentarii, oamenii de afaceri, miniştrii, poliţiştii, judecătorii şi procurorii. Acestea fiind cifrele, avem o problemă de interpretare. Poate sondajul e prost. Totuşi, pare în regulă. Poate poporul nu e bun. Nu te poţi supăra pe popor sau o poţi face ca partidul comunist din RDG, îndemnat de celebra poezie din 1953 să schimbe poporul care nu s-a dovedit vrednic de el. Dincolo de glumă, ca să fie înţelese, cifrele respective trebuie trecute prin filtrul unor teorii. Citind sondajul, mi-am amintit de ideile asupra corupţiei ale politologului bulgar, Ivan Krastev (strînse într-un volum în 2004 - Shifting Obsessions, Three Essays on the Politics of Anticorruption, CEU Press). În cel mai bun dintre aceste eseuri, Krastev îşi pune întrebarea: cum se face că în Europa, fostă comunistă, publicul crede că acum trăieşte într-un regim mai corupt decît comunismul? Şi asta, indiferent de mersul tranziţiei, cifrele fiind similare în Rusia, Bulgaria şi Polonia. Or fi într-adevăr democraţiile mai corupte decît comunismul? Krastev răspunde că nici vorbă. Comunismul era un regim hiperbirocratizat şi hipercorupt, dacă înţelegem corupţia ca abatere de la normele legale, oricare ar fi ele. Doar că natura corupţiei diferă. În comunism, corupţia făcea regimul suportabil, organiza accesul cît mai multor oameni la bunuri, care altfel nu se găseau, şi nu implica în special banii, cît se baza pe ceea ce ruşii numeau "blat", polonezii "zalatwic sprawy", iar noi, românii, "pile". Krastev spune că am trecut de la societatea lui "fă şi mie un favor" la societatea lui "dă şi mie o mită". Corupţia în comunism cuprindea reţele cît mai întinse pentru a fi eficientă (medicul avea şi el nevoie de cineva la Primărie, cel de la Primărie ar fi vrut pe cineva la casa de comenzi şi tot aşa, cu cît ştiai mai multe persoane într-o asemenea reţea, cu atît mai bine). Corupţia în postcomunism implică şi mize mai mari (privatizări, contracte, licenţe etc.) şi implică inevitabil mai puţini oameni, este exclusivistă. Cu alte cuvinte, corupţia s-a scumpit şi e doar pentru cîţiva. Cred că de aici putem pleca să interpretăm cifrele din sondajul nostru. Cum de medicii, profesorii şi preoţii nu sînt corupţi, deşi lor le plătim cel mai des? Cred că răspunsul se găseşte în reprezentare: de fapt, nu ne-am lămurit pe deplin dacă asta se numeşte corupţie şi e ceva reprobabil. Cum spune un om într-un focus-grup, citat de Krastev: "pila (relaţia) nu este corupţie, aşa cum adulterul nu este o crimă". După părerea mea, relaţia cu profesorul şi medicul păstrează încă ceva din încărcătura simbolică a pilelor. E drept că a devenit o relaţie pur monetară. Nu te mai duci cu ţigări la medic, dar nici nu-ţi vine să nu-i dai ceva. Cînd bunica mea s-a internat în spital şi aşteptam înfriguraţi rezultatul unei biopsii, mama a încercat să-i dea nişte bani medicului. Acesta a refuzat repetat, iar cînd bunica a auzit de refuz, s-a panicat: o să mor, nu-i aşa? Altfel de ce ar fi refuzat medicul banii? De ce funcţionau pilele în comunism? Erau un efect a ceea ce Janos Kornai numea "societatea de penurie". Cererea era cu mult mai mare decît oferta, pentru aproape orice, şi simplul fapt că aveai bani nu mai era de ajuns, trebuia să fii membru într-o reţea de cunoştinţe. Care sînt ultimele rămăşiţe ale societăţii de penurie? Sănătatea şi educaţia (de calitate). Nu primim suficiente servicii pentru banii pe care (nu) îi plătim pentru sănătate. În plus, relaţia asimetrică (nu poţi să te arăţi client nemulţumit la medic, sau o poţi face, dar pe riscul tău) ne îndeamnă să fim concilianţi, să îmblînzim sistemul. Deci, la medic nu se cheamă corupţie, se cheamă că sîntem oameni cu el. Asta fiind teoria, ce ne facem cu politicienii? Sînt văzuţi drept cei mai corupţi dintre români, deşi foarte puţini dintre noi au întîlnit un politician în ultimii 5 ani, darămite să-l fi şi mituit. Adevărat, dar cei puţini, care au făcut-o, nu au cîştigat acces la brînză sau la medicamente compensate, s-au ales cu fabrici şi contracte guvernamentale, doar ştim asta din presă. Şi aici ni se deschide alt paradox: cum se face că un guvern care a mai mişcat cîte ceva pe frontul anticorupţiei, este văzut mai corupt sau egal de corupt cu Guvernul Năstase? Pentru acest paradox am altă teorie, săptămîna viitoare.

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Fiul unui miliardar recunoaște implicarea în moartea unei studente: „un accident sexual“
Fiul unui miliardar yemenit și-a recunoscut implicarea în moartea unei studente norvegiene găsite violate și strangulate în Mayfair, dar nu se va întoarce în Marea Britanie pentru a compărea în fața justiției.
image
Două familii de romi din Timișoara, urmărire cu mașinile la Strasbourg: cinci morți și patru răniți VIDEO
Tragedie în două familii cunoscute de romi din Timișoara: Cârpaci și Stancu. Cinci persoane au murit, alte patru au fost rănite în urma unui accident petrecut marți, 27 martie 2023, în centrul Strasbourgului. Protagoniștii au filmat totul cu telefonul mobil.
image
Austrieci acuzați de discriminarea românilor pe aeroportul din Viena
Pasagerii români ar avea parte de „umilință” pe aeroportul din Viena, pe motiv că țara noastră nu face parte din spațiul Schengen. Afirmația vine din partea europarlamentarului Nicu Ștefănuță, care împreună cu fostul Ministru de Interne, Vasile Blaga, a transmis o cerere directorului aeroportului.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.