Netanyahu şi ameninţarea iraniană

Publicat în Dilema Veche nr. 741 din 3-9 mai 2018
Netanyahu şi ameninţarea iraniană jpeg

În dramatica sa ieşire la rampă, premierul israelian a ridiculizat negarea, de către iranieni, a programului lor nuclear militar. Tema îi preocupă intens pe observatori. Ce ameninţări se articulează? Va fi război?

În joc nu e doar soarta acordului nuclear încheiat cu Teheranul de către Germania şi puterile cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU. Judecînd după declaraţiile preşedintelui şi reacţiile şefului diplomaţiei americane, Pompeo, la discursul premierului israelian Netanyahu, e probabil ca SUA să denunţe acest acord în următoarele 12 zile.

Un atare demers ar isca inconveniente Rusiei, principalul aliat al Iranului. Ar provoca, totodată, neplăcerea unor americani, adepţi ai fostului preşedinte Obama, artizanul acordului cu ayatollahii persani. În fine, ar genera iritarea vest-europenilor care susţin în continuare, fie şi cu proaspete rezerve, această înţelegere şi mizează pe dialog cu Teheranul.

Atît şefa diplomaţiei europene, Mogherini, cît şi oficialii germani şi francezi s au arătat înclinaţi să temporizeze, reacţionînd rezervat la dezvăluirile liderului de la Ierusalim.

Nu puţini critici de stînga ai lui Beniamin Netanyahu au încercat, la rîndul lor, să contracareze dramatismul prezentării sale, susţinută de grafici şi fotocopii extrase dintr-o arhivă doldora de prezumtive documente iraniene, în greutate de o jumătate de tonă. Documente pe care, după examinarea lor de către experţi, şeful diplomaţiei americane, Pompeo, fost director al CIA, le consideră sută la sută autentice.

Semnificativ, în context, este că nici iranienii nu le-au contrazis, credibil, autenticitatea, preferînd să-ncerce să-l ia peste picior pe Netanyahu. Critici s-au arătat şi alţi adversari politici ai liderului de la Ierusalim. De pildă, de la publicaţia israeliană de stînga Haareţ. Potrivit căreia, premierul statului evreu s-ar fi afişat teatral, într-o postură de cabotin, „recurgînd la mijloace facile“, spre a prezenta cu efect informaţii în mare parte vechi, dintr-un raport publicat de -IAEA în 2011.

Or, şeful Departamentului de Stat american a subliniat că în arhiva prezentată de Netanyahu se află mii de documente noi, necunoscute pînă de curînd.

Cu toate acestea, presa de peste Ocean nu se dă în lături de la estimări hazardate. Că scopul exerciţiului premierului israelian ar fi fost, după cum susţine ziarul Chicago Tribune, „să-l convingă pe preşedintele SUA să denunţe acordul cu Iranul“ e o nerozie. În fond, e clar că Netanyahu l-a convins de mult pe Trump. În speţă, înainte ca şeful Casei Albe să aibă acces la estimările experţilor săi cu privire la calitatea şi fiabilitatea documentelor prezentate de şeful guvernului de la Ierusalim.

Parţial perplecşi (pînă la o analiză exhaustivă) au rămas doar omologii săi europeni. Care se tem de o proximă escaladare a conflictului sirian mai mult decît de altceva. Needificate cu adevărat au continuat să fie şi naţiunile mai multor continente. Încît ieşirea la rampă a premierului israelian s-a adresat în egală măsură publicului israelian şi celui american, liderilor europeni, lumii arabe şi, în genere, comunităţii internaţionale.

Mesajul ei major este că regimul iranian a minţit şi minte în continuare, chiar în aceste zile. Corolarul acestei constatări e că, probabil, va continua să mintă, nemeritînd încrederea acordată de Occident cînd a bătut palma cu ayatollahii, printr-o înţelegere precară de tot.

Dramatismul acestui mesaj nu reiese plenar decît din cunoaşterea mentalităţii americane şi a contextului ameninţării persane. Tendinţa celei dintîi e să le retragă definitiv celor prinşi minţind o încredere iniţial liberal acordată.

În ce priveşte ameninţarea iraniană, ea nu vizează doar un program nuclear militar numit „Proiectul Amad“, care ar putea fi oricînd reluat, după ce, de bună seamă, a fost perpetuat în ciuda anunţului oficial iranian că ar fi fost pus pe butuci în 2003.

Nu mai puţin îngrijorătoare sînt programul balistic al Iranului islamist, precum şi expansiunea sa în Siria şi în regiune, de unde pune în pericol, în mod nemijlocit, statul evreu. În fine, extrem de alarmante sînt, în conjuncţie cu aceste programe şi consolidări militare la o aruncătură de băţ de frontiera israeliană, ameninţările cu genocidul pe care le proferează Iranul, cu regularitate, la adresa statului evreu.

În faţa acestui complex de riscuri şi ameninţări, ce opţiuni au ţările, popoarele şi regiunile ameninţate de şiiţii iranieni, între care şi statele arabe sunnite din regiune? Şi, mai cu seamă, ce opţiuni au israelienii? Dar europenii?

Primii refuză categoric să mai comită o eroare fatală precum greşeala săvîrşită de evrei ca reacţie la Hitler. Mulţi au desconsiderat atunci primejdia  genocidului, ignorînd ameninţarea unei puteri totalitare, agresive, dispunînd de forţa şi capacitatea de a-şi pune în aplicare voinţa exterminatoare. 

Optica celor din urmă e, adesea, diferită de a americanilor, detestaţi de unii, între altele, pentru că asigură de multe decenii, manu militari, protecţia unui Bătrîn Continent prea nevolnic şi anemic ca să se salveze singur de varii tiranii.

Israelul nu se bucură de luxul superbiei unui continent din care o parte i se crede superioară Americii şi-şi permite să-i dea lecţii morale şi politice. E, deci, greu de crezut că Ierusalimul va putea tolera la nesfîrşit cvadricefala ameninţare persană la adresa statului evreu, amplificată de rachetele iraniene staţionate în Siria.

Nici UE şi nici comunităţii internaţionale nu le va fi uşor să-şi perpetueze, în această chestiune, politica struţului, fără să rişte autodiscreditarea totală. La rîndul lor, SUA se vor vedea silite să ia măsuri.

Ce-i rămîne Rusiei de făcut? Kremlinul nu-şi va pune în pericol, probabil, victoria în litigiul civil sirian, alături de regimul Assad. Ca atare, nu va risca devastarea regională cauzată de o potenţială extindere a războiului sirian şi transformarea lui în teatrul unei conflagraţii irano-israeliene.

Cu atît mai puţin îşi va asuma o confruntare directă cu SUA ori cu Israelul. Încît Iranului nu pare a-i rămîne decît alternativa, cîtuşi de puţin ademenitoare, a unui război pustiitor, cu efecte incalculabile pentru regimul ayatollahilor. Sau mai probabila retragere din Siria şi renunţarea la refuzul renegocierii tratatului său nuclear şi a programului său balistic, însoţite, poate, de o extindere a operaţiunilor teroriste pe care le sponsorizează regimul teocratic iranian în lume. 

Petre M. Iancu este jurnalist la Deutsche Welle.

Foto: Netanyahu, wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Bătaie ca în filme între fanii Angliei și Serbiei la Gelsenkirchen înaintea meciului celor două echipe de la Euro 2024. Meci cu grad ridicat de risc VIDEO
Un fan al Angliei și un ofițer de poliție din Germania s-au ales cu răni grave după ce huliganii au atacat un bar în care suporterii Serbiei sărbătoreau înaintea meciului Serbia - Anglia de la Euro 2024, care va începe la ora 22.00.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.