Nerecomandat minorilor

Publicat în Dilema Veche nr. 912 din 30 septembrie – 6 octombrie 2021
Iconofobie jpeg

Să citim împreună, cu atenţie, următorul fragment: „Cioc, cioc. – Intră, drăguţă. – Bună ziua, bunicuţă. Uite, ţi-am adus nişte pîine şi lapte. – Mănîncă şi tu ceva, drăguţă. Ia nişte carne şi vin din cămară. Astfel fetiţa mîncă ce găsi; şi, pe cînd mînca, o pisicuţă îi zise: – Nenorocito! Mănînci carnea şi bei sîngele bunicii tale! Apoi lupul spuse: – Dezbracă-te şi treci în pat lîngă mine. – Unde să-mi pun şorţul? – Pune-l pe foc; n-o să mai ai nevoie de el. Pentru fiecare haină – pieptar, fustă, cămăşuţă şi ciorapi – fata punea aceeaşi întrebare şi de fiecare dată lupul răspundea: – Pune-le pe foc; n-o să mai ai nevoie de ele. Cînd se vîrî în pat, fata spuse: – Vai, bunicuţo! Ce mult păr ai! – Ca să-mi ţină de cald, drăguţo! – Vai, bunicuţo! Ce umeri mari ai! – Ca să duc lemnele de foc, drăguţo! – Vai, bunicuţo! Ce unghii mari ai! – Ca să mă scarpin mai bine, drăguţo! – Vai, bunicuţo! Ce dinţi mari ai! – Ca să te mănînc pe tine, drăguţo! Şi o mîncă”. Probabil că fiecare dintre dumneavoastră a recunoscut celebrul basm european Scufiţa Roşie. Însă, totodată, sînt convins, mulţi bănuiţi că este vorba despre vreo prelucrare modernă a poveştii – eventual, o parodie pentru adulţi –, întrucît anumite detalii vi se par exotice şi chiar nepotrivite, în raport cu varianta pe care o ştiţi deja din culegerile Fraţilor Grimm, ale lui Charles Perrault sau ale Mariei-Catherine d’Aulnoy. Bunăoară, episodul de canibalism, pe parcursul căruia Scufiţa Roşie mănîncă din carnea şi bea din sîngele bunicii, ambele puse la rece grijuliu, spre păstrare, de către lup, v-a produs fiori de gheaţă. Ca să nu mai amintim scena de veritabil strip-tease forestier, cînd fata rămîne goală puşcă în faţa lupului, înainte de a se strecura conştiincioasă în pat. Ei bine, nu! Paragraful pe care l-aţi parcurs aparţine, de fapt, primelor variante ale basmului. După faimosul antropolog american Robert Darnton (din cartea căruia – Marele masacru al pisicii – am extras de altfel citatul), în acest mod se spunea la gura sobei – măcar în veacul al XVIII-lea în Franţa şi în alte culturi europene – Scufiţa Roşie.

Povestea în discuţie – ce urma să-i „pună pe orbită”, așa-zicînd, pe Fraţii Grimm (ei au fost primii „cenzori” ai basmului, periindu-l de amănuntele „picante”) – nu constituie o excepţie. Întregul folclor european – conform observaţiilor autorizate ale aceluiaşi Darnton – pare bîntuit de o sexualitate frustă, violentă, colorată sangvinar şi canibalic, utilă mai curînd psihanaliştilor decît educatorilor (Erich Fromm a şi dat o interpretare relevantă Scufiţei Roşii: eliminarea fizică a bunicii – care, simbolic, se substituie mamei – permite tinerei Scufiţe să-şi îndeplinească aspiraţia oedipală şi să ajungă în pat cu tatăl ei, sublimat prin figura lupului păros). Motanul încălţat, Barbă-Albastră, Poveştile cu zîne, Hänsel şi Gretel, Cei trei cîini, Mama m-a tăiat, iar tata m-a mîncat abundă în scene de o cruzime şi o iraţionalitate imposibil de cuprins în registrul reprezentărilor omului modern. Ni se prezintă bunici şi chiar părinţi care-şi mănîncă nepoţii şi, respectiv, copiii, soţi care-şi execută soţiile, atîrnîndu-le apoi cadavrele într-o cameră obscură, Feţi-Frumoşi care violează prinţese, taţi care doresc să se căsătorească cu propriile fiice, zmei care îşi decapitează fiii şi, în sfîrşit,cu miri care-şi mănîncă (!) miresele în patul nupţial. Vorba lui Darnton însuşi, „o lume plină de brutalitate pură şi crudă”, care se extinde – din punct de vedere cultural – la nivelul întregii Europe. Să nu-l uităm pe Tom Degeţel (din tradiţia engleză) care – după zecile de acte de bravură – moare ucis, cumplit de meschin, de un păianjen! Ori pe Croitoraşul cel Viteaz (din tradiţia germană) care, deşi pozitiv în interiorul construcţiei epice, rămîne, în infrastructura lui morală, un individ ipocrit şi uşor pervers. Nu pot să nu precizez, de asemenea, contribuţiile româneşti la această galerie teratologic-folclorică a bătrînului continent. Masacrul iezilor caprei, asasinatul sîngeros al soacrei de către nurori, uciderea găinii în bătaie de către baba hapsînă şi sfîrtecarea din final a fetei leneşe şi urîte sînt doar cîteva exemple. Violenţa este modus vivendi într-un univers imemorial, ale cărui coordonate spirituale ne sînt, în esenţă, străine. Folosind tehnicile antropologiei culturale, Darnton oferă o explicaţie pentru o atare – din perspectiva noastră, desigur – anomalie. Indivizii Europei tradiţionale existau într-o lume instabilă, în care brutalitatea şi ocultarea subită din sistem erau, cu adevărat, episoade din rutina vieții. Oamenii respectivi nu aveau nevoie de tabuuri pentru a vorbi despre astfel de realităţi (barbare) în ficţiunile lor aparent parabolice.

Individul postindustrial, cu telefonul în mîna dreaptă și laptop-ul în cea stîngă, se umple azi de oroare cînd aude, vai, cîte un cuvințel benign, interzis feroce de regulile corectitudinii politice...

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Filozofia lucrurilor mici, Editura Junimea, 2020.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.