Naufragiul Utopiei

Publicat în Dilema Veche nr. 309 din 14 - 20 ianuarie 2010
Naufragiul Utopiei jpeg

Din cînd în cînd, Vladimir Tismăneanu strînge în volum articole şi eseuri, interviuri şi conferinţe pe care, în prealabil, le răspîndeşte cu generozitate în media. Pentru cei interesaţi de gîndirea sa – mulţi, nu mă îndoiesc – asemenea decizii ale autorului sînt extrem de importante. A fi la curent cu Vladimir Tismăneanu înseamnă, mai ales în anii de după 2003, de la Stalinism for All Seasons: A Political History of Romanian Communism, să urmăreşti publicaţii precum Evenimentul Zilei sau 22, dar şi să ţii un ochi vigilent pe programul conferinţelor organizate în marile centre universitare ale ţării. E greu, să recunoaştem! Aşadar, strîngerea în volum a acestor texte, făcute publice cu ocazii diferite, este foarte utilă. De data aceasta, volumul se intitulează Despre 1989. Naufragiul utopiei. Titlul este cum nu se poate mai potrivit. Pe de o parte, anul 2009 a fost marcat de multe apariţii dedicate evenimentelor care au dus la prăbuşirea Cortinei de Fier, iar Vladimir Tismăneanu, unul dintre cei mai buni cunoscători ai comunismului, din lume, nu putea rata jubileul. Pe de altă parte, Vladimir Tismăneanu este unul dintre gînditorii care au impus în lume o anume linie de interpretare a naşterii şi căderii comunismului, aceea a utopiei. Comunismul, cu toate promisiunile sale, cu cîntecele sale de sirenă, cu marile ataşamente şi tragicele dezamăgiri care i-au marcat evoluţia istorică, este o utopie. Adică, o aventură intelectuală orbitoare, o nebunie, un delir, care a eşuat, tocmai de aceea, în monstruos şi tragic. Două dintre cele mai interesante capitole ale cărţii se intitulează chiar aşa, „Naufragiul Utopiei şi revolta intelectualilor“ şi „Iluzia Utopiei şi promisiunile trădate“. De fiecare dată, utopia primeşte majusculă. De fiecare dată, utopia este drumul spre Rău. Probabil că peste o mie de ani, episodul comunist va părea ca o clipă febrilă a istoriei. Noi, cei care i-am trăit grozăvia, şi mai ales generaţiile cărora le-a distrus viaţa mărturisim ceva monstruos, apocaliptic aproape. Dar episodul de 5 decenii de după Al Doilea Război Mondial poate fi trecut cu vederea din perspectiva mileniilor. Există acest mare risc. Vladimir Tismăneanu pare a simţi acest lucru şi nu se împacă deloc cu el. Comunismul, înscris între marile utopii ucigaşe ale istoriei lumii, poate rămîne pentru totdeauna în memoria speciei. Altfel, dacă rămîne un episod ratat, în care, aşa cum ne spun unii, oamenii au greşit omenesc realizarea unei mari şi frumoase idei a cărei valabilitate se păstrează, milioanele de morţi şi distrugerile incomensurabile pe care plaga roşie le-a adus cu sine nu mai au nici un sens.

Comunismul, cu toate promisiunile sale, cu cîntecele sale de sirenă, cu marile ataşamente şi tragicele dezamăgiri care i-au marcat evoluţia istorică, este o utopie.

Pentru Vladimir Tismăneanu, 1989 este un an de ruptură. Vladimir Tismăneanu înţelege bine inerţia sistemelor sociale şi politice. Nu cade el însuşi în utopica speranţă că un sistem precum cel comunist, cu tot cortegiul său de consecinţe umane, se poate schimba într-o clipă istorică. Dar trăsătura etică a autorului Vladimir Tismăneanu, pregnantă în toată opera sa, nu poate să nu-l ducă pe autor spre reflecţii acide. Postcomunismul românesc îi provoacă revoltă. După ce descrie epoca, Vladimir Tismăneanu intră în ea şi ia poziţie. Este, evident, de partea celor care vor ca opţiunile etice să primeze. Este de partea celor care cred că democraţia este imposibilă fără un efort moral colectiv. Vladimir Tismăneanu este acolo unde sînt Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Gabriel Liiceanu, Václav Havel, György Konrád sau Adam Michnik. De altfel, interpretarea comunismului drept Utopie îl duce pe Vladimir Tismăneanu spre o altă temă de reflecţie care apare recurent în scrierile sale: rolul intelectualului în acest proces enorm. Intelectualii sînt, şi în raport cu Utopia, paradoxali. Ei sînt cei mai vulnerabili la chemările ei, ei cad primii în mrejele marii iluzii şi apoi tot ei sînt primii care înţeleg, primii care o părăsesc, primii care o demască, primii care o ucid. Probabil că sistemul comunist a început cu adevărat să se clatine în momentul în care primul intelectual onest, amăgit de comunism s-a lepădat, dezamăgit, de Utopie. Nu ştiu care a fost acela şi nu cred că se poate şti. Dar atunci a început totul, iar fuga lui Ceauşescu, demolarea Zidului Berlinului sau „masa rotundă“ poloneză nu sînt decît consecinţe fireşti. Undeva, în carte, Vladimir Tismăneanu discută cele două poziţii opuse în chestiunea rolului intelectualilor. Prima, susţinută de autori precum Tony Judt, nu crede că intelectualii disidenţi au avut un rol major în producerea schimbărilor din 1989. Alta, susţinută de autori precum Timothy Garton Ash, accentuează rolul intelectualilor, găsindu-i determinanţi pentru schimbare. Vladimir Tismăneanu are o slăbiciune – în sensul bun al cuvîntului – pentru intelectualii Europei de Est. Îi citeşte, îi cunoaşte, îi respectă – este solidar cu ei. În fond, Vladimir Tismăneanu este unul dintre ei.

Precizia cu care Vladmir Tismăneanu analizează comunismul se prelungeşte în atenţia încordată cu care urmăreşte postcomunismul. Mereu atent la nuanţe, mereu sensibil la mari deschideri, Vladimir Tismăneanu este unul dintre cei mai importanţi cronicari ai vremii noastre. Nu mă îndoiesc că, peste ani, oricine va vrea să înţeleagă epoca aceasta va merge la cărţile lui. Aşa cum, văd bine de mulţi ani, oricare dintre contemporanii mei vor să înţeleagă pe ce lume sînt îl citesc.
 

p 7 Jame Madison WC jpg
Revenirea antifederalismului
Urmașii intelectuali ai lui Madison au înțeles totodată că această Constituție a permis mai mult decît crearea unui ansamblu de state suverane.
640px Empire State Building MET DP106404 jpg
„Marea demisioneală” nu a trecut din America în Europa
„Marea demisioneală” este un curent care a plecat din Statele Unite ale Americii și a ajuns, mult mai puțin intens, în Europa.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Alte fronturi
Pariul lui Vladimir nu e că poate învinge Vestul,ci că Vestul poartă în suflet și în conduită premisele propriei înfrîngeri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Tutuiala
Ne scufundăm în omogenitatea lui „tu”, iar „tu” evoluează semantic spre „nimeni”.
Frica lui Putin jpeg
Omul: excepție în excepție în excepție în excepție
Și totuși, noi – excepție în excepție în excepție... – avem fantezia de a ne proclama drept normă, ba chiar scop și sens ale Universului. Admirabil tupeu!
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Sînt un deviaționist
Nebun de ură antioccidentală, nebun de sine, nebun mistic, treaba lui ce fel de nebun o fi, dar e nebun. Și simt că în „tribul” meu mă privesc de-aproape tot mai mulți nebuni...
Mussolini Salsomaggiore Terme 1941 jpg
Un secol de la Marș
A doua zi, pe 29 octombrie, regele i-a cerut lui Mussolini să formeze un nou guvern, învestindu-l astfel cu funcția de prim-ministru al țării.
Iconofobie jpeg
Virtuțile fatalismului
„Fatalismul” și „fatalitatea” reprezintă două noțiuni prea puțin agreate de oameni. În termenii filozofiei Facebook de astăzi, sînt genul de „postări” cu slabe șanse de a primi multe like-uri.
„Cu bule“ jpeg
Bulevarde și bulevardiști
Cuvîntul bulevardist putea fi format foarte ușor în română, de la bulevard, deja împrumutat din franceză (din boulevard) la jumătatea secolului al XIX-lea.
HCorches prel jpg
Ce boacăne mai fac elevii
Este utopic să credem că boacănele elevilor și problemele lor, ale vîrstei lor, pot fi anulate, că ele pot dispărea.
Un sport la Răsărit jpeg
Thierry Henry crede că VAR-ul omoară bucuria fotbalului. Păi, e mai bine cu VAR sau era mai bine fără VAR?
VAR, cînd funcţionează corect, nu cu sughiţuri, ca la noi, şi cînd nu e lăsat pe mîna unor Bonnie cu fluier şi Clyde cu joystick, e Lumea Nouă a acestei lumi vechi.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Polițiști
Evident că nu voiau decît mită. Cu 5 sau cel mult 10 dolari, te lăsau să pleci.
O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.

Adevarul.ro

Razboi in Ucraina FOTO Ministerul ucrainean al Apărării jpg
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Zelenski cere mai multe arme pentru a respinge agresiunea rusă: ONG din Kiev, co-laureat al Premiului Nobel pentru Pace
Este a 225-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Volodimir Zelenski le-a cerut vineri liderilor europeni să ofere mai multe arme țării sale pentru a respinge agresiunea rusă.
Karine Jean Pierre FOTO EPA EFE jpg
Casa Albă, clarificări despre „Apocalipsa nucleară“ despre care a vorbit Biden
''Nu avem motive să ne ajustăm propria postură nucleară strategică, mai ales că nu avem indicii că Rusia se pregăteşte să folosească în mod iminent arme nucleare'', a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a preşedintelui american Joe Biden, relatează AFP.
Emmanuel Macron FOTO Getty Images
Macron anunţă că Franţa vrea să trimită din nou Kievului tunuri Caesar
Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat joi că Franţa ia în considerare să trimită din nou Ucrainei tunuri Caesar, piesa centrală a artileriei franceze, tranmsite AFP.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.