Multilingvism

Publicat în Dilema Veche nr. 294 din 2 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Da, dom’le, ai dreptate, sîntem buni la limbi străine." Asta îmi spunea taximetristul. Era prin septembrie 2006 (parcă). Mergeam spre centrul Infoeuropa, cel de lîngă Palatul Regal. Unii şi-l mai amintesc din zilele lui de glorie. Centrul, nu Palatul. Adică din perioada cînd, zilnic, acolo se întîmpla cîte ceva. Mă duceam spre o întîlnire organizată de Jonathan Scheele. Sînt sigur că şi pe el vi-l amintiţi. Participau experţi de la Institutul European din România. Jonathan stabilise tema: "România în UE: Rolul pe care îl va juca în perioada post-aderare, strategii de negociere a poziţiei şi agendei". A fost una dintre cele mai interesante conversaţii informale organizate de delegaţie. Pe drum, gîndeam cu voce tare la ce voi spune. În felul ăsta, îl luasem partener involuntar de conversaţie pe şoferul taxiului. "Ce domeniu avem noi tare, dom’le, la care să zicem că ieşim în evidenţă, că e un plus faţă de celelalte ţări?" "Eu aş zice că agricultura şi turismul, cum zic toţi, dar e o prostie, o lozincă" " replică şoferul rapid. "Să fie programatorii, ăştia, softiştii, calculatoriştii, mai degrabă." "Da, dom’le, dar aici e deja un comisar, e madam Viviane Reading, e deja dat." După cîteva replici de genul ăsta, prinşi în trafic, mă sună pe mobil verişoara mea primară. O cheamă Adriana Ionescu, sînt tare mîndru de ea. A cîştigat prin clasa a XII-a un concurs internaţional de oratorie în limba engleză, a luat marele premiu care i-a fost înmînat de însuşi Prinţul Charles, chiar la Buckingham. Era primul cîştigător dintr-o ţară ne-membră a Commonwealth-ului. Anana (aşa îi zicem noi) mă sunase să îmi povestească despre aventurile masterului de interpreţi de la Universitate. Cei de la Bruxelles aveau nevoie de interpreţi de română într-un număr destul de mare, avînd în vedere că mai erau doar cîteva luni pînă la aderare. Clujul şi Bucureştiul nu puteau, din motive obiective, să "scoată" atîţia absolvenţi cîţi ar fi trebuit. După ce am închis telefonul, îmi pică fisa: "Dom’le, traducători şi interpreţi putem să dăm Europei". Şoferul rămîne un pic perplex. Oricum, pe maşina lui scria mare: "We speak english and spanish". Apoi, dezvoltăm subiectul. În România, vorbitul limbilor străine este o virtute. Prin comparaţie cu Sofia, Praga sau Budapesta, am avut mereu senzaţia că procentul de bucureşteni care pot să îţi indice o stradă vorbind în engleză (sau franceză sau germană) este net superior. Scandinavii sînt toţi fluenţi în engleză sau germană, dar în flancul sudic, lucrurile sînt cam vraişte. Francezii au avut nevoie de recente şi costisitoare campanii publice pentru a începe să înveţe engleza, italienii sînt prea vrăjiţi de frumuseţea propriei limbi, spaniolii învaţă local limba turiştilor majoritari (germana sau franceza, başca problema învăţării castilianei sau a catalanei). Ce mai, la prima vedere, vorbitul limbilor străine este un plus al românilor, un avantaj comparativ între celelalte ţări membre. La seminar, atunci cînd Jonathan a pus întrebarea legată de domeniul în care România ar fi ceva mai răsărită, am turuit cu pasiune tot ce repetasem mai devreme în taxi. Ziceam: "Dacă pînă de curînd am fost croitorii Europei, şi nu era nici o ruşine în asta, de ce nu am fi traducătorii şi interpreţii Europei? Ne-am putea baza pe asta. În România, preşedinţii sînt luaţi peste picior atunci cînd gafează în limbi străine, ceea ce în alte ţări nu se prea întîmplă." (nu-i vorbă, peste cîţiva ani, un candidat la preşedinţie a fost pus şi la teste live de engleză şi franceză de către moderatorii unui talk-show). La noi, asta face parte din firea lucrurilor. Necunoşterea unei limbi străine este privită, în România, ca o mare ruşine. Prin vest, nici că le pasă. Ei au complexul culturilor mari, nu le trebuie să înveţe şi limba vorbită de vecin. O coincidenţă a făcut ca, după acea întîlnire, la vreo două săptămîni, Comisia Europeană să anunţe că Leonard Orban, primul comisar european din România, se va ocupa de domeniul multilingvismului. Mulţi au sărit în sus de indignare. "Aşa ne trebuie, dacă nu am fost în stare să negociem, asta e urmarea proastei reprezentări la Bruxelles. Asta ne trebuie, şef peste copiatoare, ţară de mîna a doua ce sîntem!" Nu împărtăşeam defel acest val de critici. Priviţi organigrama Comisiei Barroso (ediţia întîi) şi spuneţi dumneavoastră ce alt portofoliu putea fi atribuit unei ţări debutante într-ale sforăriilor interguvernamentale europene. Pînă la urmă, Leonard Orban cred că şi-a făcut treaba de comisar. În aceşti doi ani, cu bătaie spre trei, nu a stat chiar degeaba. Pe agenda cabinetului său au apărut dosare aparent surprinzătoare, cu un substrat politic evident. Cererea de recunoaştere a limbii catalane ca limbă oficială este un singur exemplu. Corsicanii au cerut ceva similar. Nu mai vorbim de basci. Limba gaeilge, a Republicii Irlanda, a devenit limbă oficială a Uniunii. ("ce să-ţi spun, crezi că există vreun irlandez care să nu vorbească engleza? Bine că au recunoscut şi gaelic, să mai angajăm nişte zeci de interpreţi şi traducători" " îmi zicea uşor amuzat un tehnician, angajat al Comisiei). Primul palier al muncii lui Leonard Orban a fost cel strict organizatoric. Bugete, programări, organigrame pentru un staff remarcabil ca număr şi calitate. A condus cel mai mare corp de translatori şi interpreţi din lume. Apoi, a avut de-a face cu amintitele solicitări cu substrat politic. În fine, ca prim-comisar pe asemenea domeniu, a desţelenit terenul şi a găsit şi o temă pentru o strategie comunitară: "Limbile străine şi competitivitatea economică". Nu-i de şagă o asemenea preocupare. Englezii înşişi au constatat că firmele lor pierd o grămadă de bani şi productivitate deoarece, decenii la rînd, au evitat efortul de a învăţa o limbă străină. Engleza părea de ajuns în business. Francezii au lansat cu mare tam-tam, anul trecut, o campanie spectaculoasă (şi plină de umor) care îi îndemna pe cetăţeni să înveţe engleza. Motivul: din nou, competitivitatea economică. Colac peste pupăză, Leonard Orban a mai trebuit să ţină şi tira reprezentării în Comisie a unei Românii nesigure, ezitante, începătoare în practica birocraţiei comunitare. Discret, fără panaşul altor colegi de Comisie, primul comisar român nu a fost nici puturos, nici mofturos, nici ridicol. El şi-a construit portofoliul de la zero, a gîndit politici şi strategii bune pentru Uniune, a fost pragmatic şi relativ eficient. Cred că portofoliul în sine, dovedit util va rămîne în structura Comisiei, indiferent ce (alt) mandat va obţine România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

JD Vance FOTO Profimedia
Volodimir Zelenski se întâlnește cu JD Vance la Roma. Primele discuţii după „ambuscada” de la Casa Albă
Volodimir Zelenski şi JD Vance se întâlnesc duminică, la Roma, pentru prima dată de la celebra întâlnire din Biroul Oval, când vicepreşedintele american l-a atacat dur pe preşedintele Ucrainei.
trupe sua la kogalniceanu foto 101st airborne division jpg
Statele Unite iau în considerare retragerea trupelor din Europa: „Vom avea aceste conversații în structura NATO”
Statele Unite vor începe în acest an discuțiile cu aliații săi europeni în legătură cu reducerea forțelor americane din Europa, potrivit lui Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO.
Papa Leon în papamobil în mijlocul mulțimii FOTO EPA EFE jpg
Zelenski se întâlnește cu Papa Leon al XIV-lea după slujba de înscăunare
Papa Leon al XIV-lea se va întâlni cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat Vaticanul după slujba de înscăunare, relatează BBC.
Zsolt Vago, foto facebook Paul Angelescu jpg
Un cunoscut cameraman ProTV a murit în timpul unei expediții în Nepal: „Zsolt! Refuz să cred că te-ai stins acolo, sus, în Himalaya”
Zsolt Vago, unul dintre cei mai apreciați și experimentați cameramani din televiziunea românească, a murit în Nepal, în timpul unei expediții pe muntele Everest.
vremea umbrela vant lapovita ploi pixabay jpg
Cod galben de vijelii în mai multe județe. Când se îmbunătățește vremea în România
Meteorologii avertizează că, în perioada de duminică până marți, 20 mai, vor fi precipitații moderate, lapoviță și ninsoare la altitudini mari, intensificări ale vântului și temperaturi semnificativ mai scăzute decât în mod obișnuit.
Tim Walz/ FOTO:X
Un guvernator democrat îl atacă dur pe Donald Trump: „Un tiran, care abuzează de putere pentru a persecuta țapi ispășitori și dușmani”
Guvernatorul democrat din Minnesota, a lansat acuzaţii grave la adresa lui Donald Trump în cadrul unei ceremonii de absolvire a unei facultăți de drept, avetizându-i pe tineri că „așa arată în timp real destrămarea statului de drept”.
nava Cuauhtémoc jpg
Nava-școală a Marinei Mexicane lovește Podul Brooklyn. Două persoane au murit, altele sunt în stare gravă
O misiune simbolică a Marinei Mexicane s-a transformat într-un coșmar, sâmbătă seară, în apele East River, după ce velierul Cuauhtémoc a lovit violent Podul Brooklyn din New York.
Andrei Ratiu (EPA) jpg
Parada egalitații, Varșovia, gay,LGBTQ, Polonia, 17 iunie 2023 Foto EPA EFE 5 jpg
România depășește Polonia și devine țara cu cele mai rele condiții pentru persoanele LGBTQ+
După șase ani consecutivi pe primul loc, Polonia nu mai este cea mai rea țară din UE pentru persoanele LGBTQ+, potrivit clasamentului anual „Rainbow Map” publicat de organizația neguvernamentală ILGA-Europe, pentru că a fost surclasată de România.