MRMA

Publicat în Dilema Veche nr. 910 din 16 – 22 septembrie 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

„Nu numai că trebuie să facă față provocării de a egala succesul lui Naomi Osaka, dar brand-ul ei trebuie să reprezinte ceva, să aibă un set de valori.” Așa se încheie un articol publicat de CNN zilele trecute care investighează ușor absurd posibilitatea ca Emma Raducanu să devină prima sportivă a lumii care depășește pragul de un miliard de dolari venituri. Emma Raducanu are doar 18 ani, iar performanța fantastică de la US Open e un indicator relevant în privința unei cariere de succes. Teza privind miliardul de dolari, însă, vine din aceeași preocupare frivol-obositoare care îi face uneori pe comentatorii români de fotbal să se exprime ca și cum pe teren ar evolua două echipe de conturi bancare și nu de sportivi.

Ceea intuiește corect articolul de pe CNN este că, vrînd-nevrînd, tenismena britanică cu origini sino-române și Canada ca loc de naștere a fost brusc adoptată de toate aceste națiuni. Ba chiar a creat controverse serioase în rîndul liderilor de opinie din fiecare țară. Chinezii de pe Weibo și românii de pe Facebook au purtat lungi discuții despre cum Raducanu le este compatrioată. Canadienii au remarcat și ei că tenismena e totuși născută la Toronto. Editorialista Rosie DiManno, spre exemplu, observă, în Toronto Star, că sportiva are pașaport canadian și „dacă am vrea să fim răi, am emite pretenții în privința Emmei”. „Dar nu o să o facem”, continuă DiManno. „Ne vom mulțumi cu minunata performanță a lui Leylah Fernandez (cealaltă finalistă a turneului) care s-a oprit doar la un pas de un triumf la US Open.” 

La fel ca Raducanu, Fernandez vine dintr-o familie multietnică – tată ecuadorian, mamă filipineză – și are cetățenie canadiană. Și ea este revendicată de trei națiuni, însă în jurul ei sînt mai puține controverse, poate și pentru că nici una dintre acele națiuni nu este Marea Britanie. Pentru că dacă e un loc în care Marele Război pentru Meritele Altora (MRMA) a primit combustibil după finala feminină de la US Open, acela este Marea Britanie. În doar cîteva minute de la sfîrșitul meciului, britanicii dezbăteau furios despre cît de britanică este Emma Raducanu. Într-un tweet, primarul Londrei, Sadiq Khan, insistă asupra meritelor diversității. Sigur, nu îi scrie numele corect, dar reușește să nu rateze emoji-urile cu drapelele Chinei, Marii Britanii, României și Canadei. Adil Ray, prezentatorul emisiunii matinale a ITV, face, la rîndul său, o observație sarcastică: „Dacă joci într-o finală la tenis ești britanică, dacă lucrezi în construcții ești curier sau chelneriță, atunci ești româncă”. Afirmațiile lui Ray au provocat o furtună pe Twitter, dar și în presa de dreapta care l-a acuzat imediat că e incapabil să se bucure onest de unul din marile succese ale sportului britanic. Simpla sugestie că deschiderea față de imigranți nu e un lucru așa de rău provoacă apoplexie în unele cercuri britanice cărora le vine tot mai greu să își ascundă rasismul. 

Emma Raducanu nu a exprimat încă nici o opinie pe marginea acestor discuții, dar probabil nu greșesc prea mult presupunînd că e stupefiată de grilele prin care este trecută performanța de la Marele Șlem american. Adevărul este că, într-o perioadă în care izolaționismul și xenofobia recuperează teren la toate nivelurile, Marele Război pentru Meritele Altora (MRMA) subliniază involuntar nesiguranța tuturor celor implicați. Prezumția de la care pleacă fiecare participant este că performanțele unei persoane spun ceva despre valoarea unei națiuni. În România am mai văzut asta, de exemplu, și cînd Herta Müller a cîștigat Nobelul pentru literatură. Așa de intensă a fost discuția în jurul „românismului” doamnei Müller că jurnalista Ioana Ene Dogioiu a simțit nevoia să scrie un text din al cărui titlu reieșea exasperare pură: „Herta Müller nu e româncă”. Funcționează și invers, cînd persoane văzute ca neplăcute sînt tratate ca și cum ar fi un corp străin în interiorul unei națiuni idealizate și ale cărei merite țin mai degrabă de domeniul fantasticului. Nu merg mai departe aici, gîndiți-vă doar la cum vorbim încă despre minoritățile noastre. Acelea care nu au luat încă vreun Nobel. 

Cumva, autorii articolului de pe CNN citat mai sus ratau esențialul atunci cînd observau că, pentru a avea succes financiar, o sportivă are nevoie de valori. Setul acela de valori există, vine din investiția emoțională pe care oamenii o fac deja. În imaginarul colectiv britanic, chinez sau românesc, Emma Raducanu a arătat deja, involuntar, că britanicii, chinezii sau românii sînt mai buni decît filipinezii sau argentinienii sau rușii. Nu sînt încă prea clare proporțiile. 

Vestea bună e că, pe termen lung, MRMA va fi pierdut de toți cei implicați cu excepția celor a căror reputație este disputată. Pentru că Raducanu, Fernandez și toți cei și cele asemenea lor reprezintă victoria globalizării și a deschiderii. Asemenea oameni sînt iubiți inclusiv în națiuni care nu pot emite pretenții că participă la succes în vreun fel. Raducanu e garanția că există și o lume mai bună. Și ea se construiește într-un șantier în care frica, nesiguranțele și micile meschinării locale sînt noroiul din care se ridică, pînă la urmă, casa.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Bătaie ca în filme între fanii Angliei și Serbiei la Gelsenkirchen înaintea meciului celor două echipe de la Euro 2024. Meci cu grad ridicat de risc VIDEO
Un fan al Angliei și un ofițer de poliție din Germania s-au ales cu răni grave după ce huliganii au atacat un bar în care suporterii Serbiei sărbătoreau înaintea meciului Serbia - Anglia de la Euro 2024, care va începe la ora 22.00.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.