Moldova

Publicat în Dilema Veche nr. 937 din 24 – 30 martie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

„Imaginați-vă 50 de milioane de refugiați apăruți la granița americană în trei săptămîni. Așa vă puteți da seama prin ce trece Moldova acum”, scrie prezentatorul MSNBC Chris Hayes. 

Comparația e puternică și nu departe de realitate. De la începutul războiului și pînă acum, aproximativ 350.000 de ucraineni au trecut granița pentru a se pune la adăpost de bombele rusești. Ca și în România, Polonia sau, într-o oarecare măsură, Ungaria, Moldova i-a primit pe acești oameni cu brațele deschise și a depășit așteptările oricui prin dimensiunea eforturilor depuse. Însă Moldova este foarte aproape de un punct de inflexiune dincolo de care nimeni nu știe ce se va întîmpla. 

Majoritatea ucrainenilor, aproximativ 70% după unele surse, stau în gazdă la familii moldovene. Unii temporar, în drum spre alte state europene, alții fără resurse sau relații în UE, cu speranța că se vor întoarce cît mai repede acasă. O foarte mică parte stau în hoteluri, iar restul în locațiile puse la dispoziție de către Guvernul de la Chișinău. 

A durat doar cîteva zile de la debutul invaziei rusești în Ucraina pînă cînd în spațiul public să apară primele semne ale unor linii de comunicare rusești destinate exclusiv spațiului dintre Prut și Nistru. Semnalul l-a dat primarul Chișinăului, Ion Ceban, care fără un motiv exact a simțit nevoia să avertizeze populația în legătură cu un pericol încă neprobat în vreun fel: „În această perioadă sînt oameni care au nevoie de asistență, dar avem și oameni care sînt foarte obraznici. Sînt oameni care se comportă inadecvat. (...) Estimăm că în perioada următoare, din bunul nostru simț, ne putem trezi cu lucruri urîte, începînd de la furturi, tîlhării, abuzuri și vandalism care deja au loc”, a spus dl Ceban, nu de mult întors de prin România, unde fusese primit politicos de mai mulți oficiali locali și naționali. 

După Ceban a venit potopul. Moldovenii au fost bombardați pe rețelele sociale cu un val de teorii conspiraționiste, știri false și dezinformări amplificate la maximum prin ceea ce experții care monitorizează discursul public de la Chișinău au identificat drept o rețea bine pusă la punct și cu origini în Rusia. Ținta principală erau refugiații, însă orice ajuta la crearea unei situații confuze menite să ducă la instabilitate era bun: așa se face că pe Facebook, TikTok sau Instagram au apărut inclusiv teorii antisemite care încercau să demonstreze că evreii sînt de vină pentru război. Adăugați și obișnuitele linii cu naziști, „ucrainenii se bombardează singuri”, „imaginile cu spitale bombardate sînt create în Photoshop” etc.

La toate astea se adaugă și eforturile inabile, dar nu neapărat lipsite de relevanță ale ambasadei Rusiei la Chișinău. La fel ca și la București, diplomații ruși au lansat un apel urmărind să identifice cazurile de discriminare a cetățenilor sau vorbitorilor de limbă rusă. Solicitarea a fost echivalentul unui autogol spectaculos pentru că zeci de vorbitori de rusă din Chișinău i-au transmis Ministerului de Externe rus să își vadă de treabă. Unii, mai glumeți, au sugerat autorilor mesajului că ar putea să urmeze îndemnul pe care ucrainenii asediați de pe Insula Șerpilor l-au adresat unei nave rusești care le cerea să se predea. N-am să reproduc aici mesajul, dar e ușor de găsit. 

Răspunsul moldovenilor vorbitori de limbă rusă la apelul ambasadei subliniază un aspect mai puțin cunoscut în România. Rusofonii de la Chișinău nu sînt neapărat suporteri ai Rusiei și ai regimului criminal al președintelui Putin. Din contra, potrivit sondajelor, cea mai mare parte a celor care dau semne de nostalgie sovietică sau sînt dispuși să cumpere ceea ce are de oferit propaganda rusească sînt vorbitori de română. Sau moldovenească, cum le place încă unora dintre ei să spună. 

Una dintre explicațiile pe care le-am auzit la Chișinău ține de background-ul rusofonilor, mulți dintre ei proveniți din familii de intelectuali mutați în Moldova în perioada sovietică și care, natural, tind să adopte o viziune mai liberală asupra lucrurilor. Însă adevărul e că, pe cît de mică, Moldova e pe atît de complicată și nu e încă cineva care să poată furniza o imagine coerentă asupra dinamicii interne. 

Cert este că, în acest moment, Moldova se află în cel mai complicat punct al scurtei sale istorii post-sovietice. Nu e nimeni care să își facă iluzii cu privire la efectele unei victorii rusești în Ucraina. Dispariția zidului ucrainean care o desparte de Rusia va face din Moldova un stat client al Kremlinului, incapabil să ia decizii pe cont propriu, incapabil să își decidă soarta. Într-o oarecare măsură, nici în acest moment Moldova nu poate face lucrurile astea – dovadă prudența cu care navighează prin vîltoarea actuală. Chișinăul a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană, dar nu s-a raliat sancțiunilor anunțate de UE. Chișinăul se bazează pe Occident pentru ajutor, însă are grijă permanent să își menționeze neutralitatea.

Dacă Ucraina, așa cum o știm astăzi, nu va mai fi acolo, putem să ne întrebăm justificat dacă Moldova va mai exista altfel decît ca un teritoriu cu identitate incertă și personalitate absentă, delimitat de granițele statelor vecine. Nu un stat, ci un teren de joacă pentru Kremlin.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.