Moldova

Publicat în Dilema Veche nr. 937 din 24 – 30 martie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

„Imaginați-vă 50 de milioane de refugiați apăruți la granița americană în trei săptămîni. Așa vă puteți da seama prin ce trece Moldova acum”, scrie prezentatorul MSNBC Chris Hayes. 

Comparația e puternică și nu departe de realitate. De la începutul războiului și pînă acum, aproximativ 350.000 de ucraineni au trecut granița pentru a se pune la adăpost de bombele rusești. Ca și în România, Polonia sau, într-o oarecare măsură, Ungaria, Moldova i-a primit pe acești oameni cu brațele deschise și a depășit așteptările oricui prin dimensiunea eforturilor depuse. Însă Moldova este foarte aproape de un punct de inflexiune dincolo de care nimeni nu știe ce se va întîmpla. 

Majoritatea ucrainenilor, aproximativ 70% după unele surse, stau în gazdă la familii moldovene. Unii temporar, în drum spre alte state europene, alții fără resurse sau relații în UE, cu speranța că se vor întoarce cît mai repede acasă. O foarte mică parte stau în hoteluri, iar restul în locațiile puse la dispoziție de către Guvernul de la Chișinău. 

A durat doar cîteva zile de la debutul invaziei rusești în Ucraina pînă cînd în spațiul public să apară primele semne ale unor linii de comunicare rusești destinate exclusiv spațiului dintre Prut și Nistru. Semnalul l-a dat primarul Chișinăului, Ion Ceban, care fără un motiv exact a simțit nevoia să avertizeze populația în legătură cu un pericol încă neprobat în vreun fel: „În această perioadă sînt oameni care au nevoie de asistență, dar avem și oameni care sînt foarte obraznici. Sînt oameni care se comportă inadecvat. (...) Estimăm că în perioada următoare, din bunul nostru simț, ne putem trezi cu lucruri urîte, începînd de la furturi, tîlhării, abuzuri și vandalism care deja au loc”, a spus dl Ceban, nu de mult întors de prin România, unde fusese primit politicos de mai mulți oficiali locali și naționali. 

După Ceban a venit potopul. Moldovenii au fost bombardați pe rețelele sociale cu un val de teorii conspiraționiste, știri false și dezinformări amplificate la maximum prin ceea ce experții care monitorizează discursul public de la Chișinău au identificat drept o rețea bine pusă la punct și cu origini în Rusia. Ținta principală erau refugiații, însă orice ajuta la crearea unei situații confuze menite să ducă la instabilitate era bun: așa se face că pe Facebook, TikTok sau Instagram au apărut inclusiv teorii antisemite care încercau să demonstreze că evreii sînt de vină pentru război. Adăugați și obișnuitele linii cu naziști, „ucrainenii se bombardează singuri”, „imaginile cu spitale bombardate sînt create în Photoshop” etc.

La toate astea se adaugă și eforturile inabile, dar nu neapărat lipsite de relevanță ale ambasadei Rusiei la Chișinău. La fel ca și la București, diplomații ruși au lansat un apel urmărind să identifice cazurile de discriminare a cetățenilor sau vorbitorilor de limbă rusă. Solicitarea a fost echivalentul unui autogol spectaculos pentru că zeci de vorbitori de rusă din Chișinău i-au transmis Ministerului de Externe rus să își vadă de treabă. Unii, mai glumeți, au sugerat autorilor mesajului că ar putea să urmeze îndemnul pe care ucrainenii asediați de pe Insula Șerpilor l-au adresat unei nave rusești care le cerea să se predea. N-am să reproduc aici mesajul, dar e ușor de găsit. 

Răspunsul moldovenilor vorbitori de limbă rusă la apelul ambasadei subliniază un aspect mai puțin cunoscut în România. Rusofonii de la Chișinău nu sînt neapărat suporteri ai Rusiei și ai regimului criminal al președintelui Putin. Din contra, potrivit sondajelor, cea mai mare parte a celor care dau semne de nostalgie sovietică sau sînt dispuși să cumpere ceea ce are de oferit propaganda rusească sînt vorbitori de română. Sau moldovenească, cum le place încă unora dintre ei să spună. 

Una dintre explicațiile pe care le-am auzit la Chișinău ține de background-ul rusofonilor, mulți dintre ei proveniți din familii de intelectuali mutați în Moldova în perioada sovietică și care, natural, tind să adopte o viziune mai liberală asupra lucrurilor. Însă adevărul e că, pe cît de mică, Moldova e pe atît de complicată și nu e încă cineva care să poată furniza o imagine coerentă asupra dinamicii interne. 

Cert este că, în acest moment, Moldova se află în cel mai complicat punct al scurtei sale istorii post-sovietice. Nu e nimeni care să își facă iluzii cu privire la efectele unei victorii rusești în Ucraina. Dispariția zidului ucrainean care o desparte de Rusia va face din Moldova un stat client al Kremlinului, incapabil să ia decizii pe cont propriu, incapabil să își decidă soarta. Într-o oarecare măsură, nici în acest moment Moldova nu poate face lucrurile astea – dovadă prudența cu care navighează prin vîltoarea actuală. Chișinăul a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană, dar nu s-a raliat sancțiunilor anunțate de UE. Chișinăul se bazează pe Occident pentru ajutor, însă are grijă permanent să își menționeze neutralitatea.

Dacă Ucraina, așa cum o știm astăzi, nu va mai fi acolo, putem să ne întrebăm justificat dacă Moldova va mai exista altfel decît ca un teritoriu cu identitate incertă și personalitate absentă, delimitat de granițele statelor vecine. Nu un stat, ci un teren de joacă pentru Kremlin.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.