Mithras (II). Raporturi cu Dacia și creștinismul

Publicat în Dilema Veche nr. 863 din 22 - 28 octombrie 2020
Mithras (II)  Raporturi cu Dacia și creștinismul jpeg

Atunci cînd istoricii studiază cutare temă generală la scara Imperiului Roman, Dacia nu e de obicei discutată în amănunt. Tema mithraismului e una dintre puținele excepții, și pe bună dreptate. Din Dacia provin cam 180 de reliefuri mithraice (din care mai mult de o treime produse local), și mai mult de 70 de alte monumente de cult. Au fost cercetate arheologic patru sanctuare (mithraea) și două comunități însemnate de adepți se cunosc la Sarmizegetusa și la Apulum. În Apulum, cu cel puțin 30 de adepți (adică peste un sfert din toți cei cunoscuți în Dacia, printre ei și singurul adept de rang senatorial din provincie), cultul lui Mithras este unul dintre cele mai populare. La Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia găsiți azi 18 monumente figurative legate de cultul lui Mithras, între care cinci extraordinare tauroctonii de marmură și trei statui de calcar înfățișîndu-l pe zeu născîndu-se dintr-o stîncă (Petrogenitus). Ca studiu de caz, Apulum confirmă între altele că, deși cultul era una dintre cele mai populare religii în armata romană, adepții civili sînt cam la fel de numeroși ca militarii. Cînd vine vorba de Dacia mithraică, istoricilor din Occident încep să le strălucească ochii. Mai important e că avem și noi cîțiva specialiști excelenți pe tema asta. Lucrul nu era, din păcate, de la sine înțeles.

Dacia și-a dezvoltat o artă mithraică cu mici idiosincrazii, și pomenesc aici doar cîteva care țin de artă. În reliefurile locale, Mithras poartă foarte rar pantalonii persani și primește de obicei cizme joase, vînătorești; uneori are teaca pumnalului său prinsă, ciudat, pe umăr. Pentru cei doi însoțitori ai lui Mithras, Cautes (care ține o torță în sus) și Cautopates (cu torța în jos) s-a propus în Dacia ideea că ar trebui să poarte și un bucraniu, primul, respectiv un scorpion, al doilea. S-a propus chiar că doar în Dacia se cunosc exemple în care jertfa taurului în peșteră are loc într-un spațiu simultan natural (sugerat de o cunună de frunze) și construit (pilaștri), deși la rigoare ceva similar aș vedea și pe un relief de argint din Germania și într-o tauroctonie din Dalmația. E sigur însă că putem recunoaște anumite ateliere artistice, de pildă pe cel de la Sarmizegetusa – unde, între altele, pe reliefuri apare și un șir de altare, iar lui Cautes i se dau două torțe în loc de una. Par, poate, fleacuri, dar sugerează o lume iconografică aparte căreia trebuie să-i fi corespuns și o spiritualitate aparte a mithraismului dacic, pe care n-o mai putem recupera altfel. Aș adăuga o curiozitate – pe unul dintre reliefurile din muzeul din Alba Iulia, Cautopates are un chip cu totul atipic, anticlasic, un fel de portret barbar, care m-a făcut să mă gîndesc că poate repetă intenționat portrete ale vechilor aristocrați daci. N-ar fi imposibil ca, sub înfățișarea acoliților mithraici cu bonete frigiene, să fie reluate acolo, ocultat, imagini de pileati, cei care stăpîniseră locurile cu nici două generații în urmă.

Acum, e greu de evaluat cît de serioasă a fost concurența mithraismului pentru creștinism. Cînd sugera că, în absența creștinismului, lumea ar fi devenit mithraistă, Renan supraestima cu siguranță atractivitatea acestei religii pentru femei, care erau excluse din cult (și de altfel lipsesc, cum ziceam, din inscripțiile păstrate). Pe de altă parte, subestima rezistența la mithraism în estul imperiului, mai fără etică militară și care, în materie de religie, nu avea să importe un produs occidental, chiar dacă de sușă orientală (sau cu atît mai mult cu cît recunoștea în el această inspirație). Or, o religie nu poate deveni universală cu asemenea limitări, și foarte probabil că mithraismul nici nu și-a propus așa ceva. Mai productiv ar fi un studiu la rece al similarităților între mithraism și creștinism, din care mai cunoscut – dar supralicitat – este faptul că nașterea lui Mithras pe 25 decembrie a influențat calendarul creștin. La asta se pot adăuga comensalitatea sacră și miracolele (Mithras face să țîșnească un izvor din stîncă), deși instrumentate în jurul unei alte idei centrale, soteriologice, respectiv cosmologice. Asemenea detalii fac posibilă o anumită mobilitate între cele două credințe, mai ales în creuzetul sincretic al antichității tîrzii.

Un exemplu bun aici este venerația lui Constantin cel Mare pentru Sol Invictus, în care acest împărat cu un angajament teologic sinuos trebuie să fi văzut, cel puțin o vreme, pe Hristos. Sol avea desigur un rol central în mithraism, ba chiar era, pentru mulți, pe drept sau pe nedrept, identic cu Mithras. Nu putem însă zice că, pentru un număr de contemporani ai lui Constantin, Hristos ar fi fost confundat cu Mithras, deoarece tranzitivitatea logică nu operează într-o perioadă istorică în care termenii sînt definiți doar contextual. De altfel, părinții Bisericii criticaseră deja în mithraism o parodie a creștinismului, din care reținem, normal, că anumite similarități, fie și formale, erau suficient de apăsate ca să îi îngrijoreze.

E clar totuși că încercarea de a pune ordine doctrinară strictă în experiențele religioase din antichitate (și de oricînd) este un exercițiu trist de birocrație a spiritului. Oricine simte ispita de a face asta trebuie să mai arunce o privire asupra mozaicului lui Hristos ca Sol Invictus descoperit sub Bazilica Sf. Petru din Vatican (foto). Pentru cel care a ridicat, puțin înainte de anul 300 d.Hr., acest mausoleu creștin (cel mai spectaculos dintre cele distruse, o generație mai tîrziu, de construcția bazilicii originale a Sf. Petru), Hristos-Helios se putea înălța în glorie, în carul său proiectat pe un cer auriu. Că nimbul lui de raze nu e străin de coroana radiată a unor împărați romani nu are de ce să ne mire; antichitatea nu era numai globalizată, ci și ecumenică.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal, Humanitas, 2019.  

Foto: Sol Invictus (wikimedia commons)

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.