Mithras (I). Teologie pentru soldați

Publicat în Dilema Veche nr. 862 din 15 - 21 octombrie 2020
Mithras (I)  Teologie pentru soldați jpeg

„[D]acă creștinismul ar fi fost oprit din creștere de vreo boală mortală, lumea ar fi fost mithraistă.” Acest pasaj din Ernest Renan, vechi de aproape un secol și jumătate deja, este una dintre cele mai frecvent citate afirmații din istoria religiilor. O reiau aici doar din cauza lui Ridley Scott. Spre deosebire de alți zei antici, figura lui Mithras e azi aproape absentă din cultura de masă; faptul că, în serialul SF din 2020, Raised by Wolves, vine vorba regulat de adepții mithraismului și de lumea dominată de ei aproape i-a făcut pe istoricii religiilor să scape înghețatele din mîini. Dacă ar ști bietul Renan...!

Mithras e într-adevăr cu totul altceva decît divinitățile din tradiționalul panteon greco-roman. E, de pildă, unul dintre cazurile rare în care asistăm istoric la nașterea unui zeu, conceput de o mînă de inși super-deștepți și puternic elenizați din elita anatoliană (Commagene) sau italiană (Roma/Ostia), cam o jumătate de secol după nașterea lui Hristos. Mithras era bineînțeles un vechi zeu indo-iranian al luminii și adevărului, dar misteriile lui clasice sînt puse la punct și lansate pe piață ca o religie cosmică de factură greacă, nu orientală. Mai cunoaștem exemplul cultului lui Glykon, introdus, cum povestește Lucian, de impostorul Alexandru, tot în Anatolia, dar între cele două e o diferență enormă de anvergură spirituală. Glykon a fost o farsă care a prins cîțiva ani, cu un mic moment de glorie datorat unei slăbiciuni a lui Marcus Aurelius. În schimb, religia lui Deus Sol Invictus Mithras, ultima adoptată pe scară largă în Imperiul Roman păgîn, este populară în secolele II-III din Britannia în Arabia, cu dedicații către zeu găsite în aproape 450 de situri arheologice.

Deja în vremea lui Traian, legionarii răspîndesc rapid misteriile mithraice utilizînd căile de comunicație ale infrastructurii militare, mai ales la Rin și la Dunăre. Lucrul e firesc pentru o religie ierarhică, a loialității și camaraderiei, a meselor rituale în comun și inițierilor (probabil) violente, care merg la suflet într-un mod bizar. Peste această osatură cazonă se așterne și o mantie de speculație asupra destinului sufletului, adesea expediată de cercetătorii mai vechi drept astrologie și-atît. Adepții treceau, ce-i drept, prin șapte trepte de inițiere (gradele fiind corax, nymphus, miles, leo, Perses, heliodromus și pater), fiecare sub protecția unei planete.

În arta mithraică, esențială era imaginea zeului triumfător înjunghiind un taur, sacrificiu cosmogonic săvîrșit la cererea Soarelui. Imaginea fusese gîndită de inițiatorii cultului plecînd, măcar formal, de la imagini ale lui Nike înaripată jertfind taurul. Oricum, tauroctonia mithraică avea o formă canonică, așa încît reliefurile din zona zidului lui Hadrian nu prea diferă de cele de la Dura Europos, la 4.500 km distanță. Faptul că scena nu putea lipsi din peșterile și spațiile de cult subterane ale lui Mithras explică de ce au fost descoperite pînă azi vreo 700 de reprezentări de acest tip. Standardizarea asta nu exclude însă un sistem simbolic mai complex poate decît în oricare altă artă a primelor secole imperiale. La un prim nivel de interpretare, tauroctonia ar putea codifica, ziceam, o hartă a constelațiilor (Perseus, Taurus), influențată de concepții astrologice babiloniene și elenistice. Misteriile lui Mithra încorporau însă atît elemente ale dualismului iranian, cît și urme ale unor speculații platoniciene și stoice. Echipa care le-a conceput a evitat în orice caz să creeeze o doctrină rigidă, propunînd mai degrabă o viziune eclectică asupra lumii, pe care să și-o negocieze și calibreze fiecare în contextul social și religios al comunității mithraice. Ambițiile teologice făceau probabil loc rigorilor unui cult militar cu resorturile unei francmasonerii.

Pentru că sursele scrise nu ne spun aproape nimic despre substanța acestei religii, ezoterice prin natura ei și fără o „carte sfîntă”, se întîmplă un fenomen curios: Mithras e unul dintre acei zei care nu pot fi studiați decît arheologic. Din fericire, se cunosc azi vreo 200 de sanctuare ale lui în tot imperiul, care pot fi analizate în fel și chip. Epigrafia  are și ea o contribuție esențială aici, dat fiind că s-au păstrat cam o mie de inscripții puse de adepții lui Mithras, între care, din cîte știu, nici o femeie; o inscripție controversată din Tripoli, pe la 300 d.Hr., pare să ateste o femeie cu gradul lea (leoaică). Ritualurile nu pot fi însă reconstituite decît foarte ipotetic din arhitectura acestor sanctuare sau din iconografia mithraică – de aceea e esențial că pe lîngă asemenea surse apar și alte descoperiri arheologice recente din cîte un mithraeum precum cel de la Tienen, în Belgia. De acolo provin 14.000 de oase de animale, găsite acum vreo 20 de ani, și reprezentînd, dincolo de cîteva animale interesante doar simbolic, nu și gastronomic, resturile banchetelor dintr-un festival de cîteva zile, sau poate ale unui singur banchet pentru 300 de persoane (analiza arheozoologică arată că erau mîncate numai animale de sex masculin). Mai mult de 700 de vase, multe pentru ars tămîie, au fost sparte și îngropate ritual, printre care unul extrem de rar, cu un șarpe de ceramică înăuntru, prin a cărui gură aflată la exterior ar fi putut țîșni vinul odată fiert.

Voi reveni la citatul provocator al lui Renan (mai provocator decît ar fi cazul) săptămîna viitoare, cînd aș mai zice două vorbe despre prezența lui Mithras în Dacia – și despre raporturile lui cu creștinismul.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal, Humanitas, 2019.  

Foto: Mithras tauroctonul, marmură, secolul II d.Hr., Getty Museum

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.