Mimatul, sport național de succes

Publicat în Dilema Veche nr. 927 din 13 – 19 ianuarie 2022
FILIT – Iași 2021 jpeg

Niciodată nu am fost un susținător al unui învățămînt care să fie fundamentat pe principiile competiției, care să încurajeze ierarhizarea, comparația. Am susținut mereu nevoia unui învățămînt formativ, care să valorizeze progresul individual, să se aplece cu încredere și empatie asupra particularului din fiecare elev, care să găsească soluții pentru sprijinirea dezvoltării personale a fiecăruia. Aici, desigur, intră o respingere a unui învățămînt centrat preponderent pe acumulare de informație și o pledoarie pentru unul centrat pe dezvoltarea de competențe. De aceea, spre exemplu, am ceva rezerve în privința modului în care se desfășoară activitățile în centrele de excelență, cîtă vreme nu avem centre de recuperare, unde se face mai ales pregătire pentru olimpiadele școlare, care, la rîndul lor, au încă o generoasă poziție tradițională, fiind axate prea mult, în opinia mea, pe memorare și pe reproducere. Nu toate, nu în totalitate. În fine, mi s-a părut mereu că a căuta cu orice preț doar performanța, lauda cu ea și topurile favorizate de ea e puțin amar, că pierdem prea mult din vedere, atunci cînd alergăm după performanță, nevoia de a ne concentra pe mase și pe cei ce sînt rămași în urmă.

De ce spun toate acestea? O dezbatere destul de tensionată a avut loc în ultimele zile, provocată de schimbarea regulilor de joc privind acordarea de burse de merit și de performanță. Ministerul a decis să modifice criteriile de acordare a acestor burse. Mai precis, pe de o parte s-a instituit obligația ca acestea să fie acordate de la nivelul administrațiilor locale, pentru că pînă acum acordarea lor era facultativă, respectiv s-au modificat pragurile notelor care permit obținerea lor, dar și cuantumul acestora.

În primul rînd, aș remarca faptul că obligarea administrațiilor locale să le acorde este extrem de benefică. Există, probabil, multe localități unde nu se acordau sau se acordau parțial, pentru că aceste administrații nu puneau preț pe educație, fiind preocupate de alte nimicuri sau de interese personale. Există încă primari care au un nivel de educație îndoielnic ei înșiși, nu mai vorbesc despre consilieri locali. Faptul că acum vor fi obligați să acorde aceste burse este un mare cîștig pentru copiii care fac parte din comunități în care educația nu pare a valora mare lucru, dar care sînt ei înșiși dornici de învățătură.

În al doilea rînd, faptul că nu cred că principiile competiției și ierarhizării trebuie să fie fundalul vizionar al procesului educațional nu înseamnă și că nu cred în valoarea performanței și în recunoașterea ei corectă. Și în această privință, cred că ridicarea pragului de obținere a bursei de merit de la 8,50 la 9,50 este pe deplin justificată, mai ales în tandem cu creșterea sumei pe care o primesc acești elevi.

Performanța presupune sacrificii, presupune efort, presupune, desigur, și calități înnăscute, dar mai presupune și valorificarea lor. În plus, performanța este a celor care vor asigura pe viitor creșterea valorii societății, la toate nivelurile, de la cel economic la cel artistic. Cei ce o pot accesa, devenind în timp lideri, coordonatori, creatori, trebuie recunoscuți și răsplătiți. Ei au nevoie și de acest stimulent, care să le motiveze eforturile. Și, mai ales, trebuie să știe că ceea ce fac ei nu este de ici, de colo, că e nevoie să persevereze în continuare în efortul pe care îl depun, pentru că sînt apreciați pentru el și pentru că noi, societatea, avem nevoie de el. Să nu amestecăm lucrurile: nu susțin prin asta nimic în dezacord cu ceea ce afirmam în paragraful de început. Meritele, performanța sînt intrinseci oricărui model educațional, fie el tradițional, fie modern, centrat pe competențe și avînd ca filosofie pedagogică dezvoltarea personală.

Poate știți situații în care, în unele clase, neexistînd medii mai mari de 8,50, spre exemplu, cel care avea această medie primea premiul I. Cam așa stă treaba și în cazul acestor burse. Un fals, o mimare a performanței.

Performanța are nevoie de linii clare de recompensă, de criterii autentice care să o recunoască. Coborînd standardele, nu avem decît de pierdut. Media 8,50 este una onorantă. Dar nu este o medie care să justifice vreun premiu I, vreo bursă de merit. Este una care poate să aducă, eventual, dorința de a mai sări peste un prag, dorința de a mai depăși o limită, pentru a ajunge la performanță, de ce nu? Este o medie cu care poți să ai o viață bună, să fii mulțumit de tine, să te integrezi în societate. Dar pentru a deveni un reper pentru ceilalți trebuie să dai ceva mai mult, trebuie să aduci un plus care să te salte în sus față de grup, trebuie să te desprinzi de pluton.

Plutonul este asemeni roților trenului sau automobilului. Ele se învîrt și duc înainte întregul angrenaj. Sînt solide și importante. Dar motorul este cel care asigură zvîcnirea mecanismului. El este performanța și excelența.

Nu sîntem, probabil, o țară atît de bogată încît să ne permitem să acordăm burse consistente elevilor care performează cu adevărat, adică celor care fac diferența reală, care se distanțează de pluton și burse cu statut mediu, celor care sînt în pluton sau măcar în deschiderea lui. Așa că este normal să recompensăm performanța și meritul real, care sînt rezultate ale unui efort peste medie. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.