Militan┼úii pentru libertate: u┼čor de admirat, greu de ajutat

Publicat în Dilema Veche nr. 883 din 11 - 17 martie 2021
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptat─â spre Iran jpeg

O lume ├«ntreag─â ├«i prive┼čte cu admira┼úie, de o lun─â ┼či jum─âtate ├«ncoace, pe birmani. Ei manifesteaz─â aproape zilnic ├«mpotriva regimului militar instaurat prin lovitur─â de stat pe 1 februarie anul acesta. Zeci de birmani au c─âzut p├«n─â acum sub gloan┼úele armatei, dar continu─â s─â r─âm├«n─â mobiliza┼úi, probabil spre marea stupefac┼úie a generalului Min Aung Hlaing. Bunii cunosc─âtori ai situa┼úiei din Birmania, unde militarii au pus cap─ât unei tranzi┼úii democratice ├«ncepute acum zece ani, spun c─â generalii nu se a┼čteptau la o astfel de rezisten┼ú─â. Admira┼úia extern─â le-a fost ├«ns─â rareori de folos celor care ┼či-au riscat via┼úa pentru mai mult─â libertate.

De la c─âderea comunismului ├«ncoace s-au produs multe efuziuni interna┼úionale foarte mediatizate ├«n favoarea unor popoare sau mul┼úimi de manifestan┼úi aflate, cu m├«inile goale, fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu for┼úele armate ale unor puteri opresoare. C├«te articole admirative nu s-au scris despre contestatarii din Republica Belarus care, din august 2020, protesteaz─â ├«mpotriva men┼úinerii la putere (├«n urma unor alegeri trucate) a lui Aleksandr Luka┼čenko! ├Än prim─âvara anului 2019, lumea ├«ntreag─â le trimitea mesaje de admira┼úie ┼či de sprijin moral algerienilor mobiliza┼úi ├«mpotriva eterniz─ârii la putere a pre┼čedintelui Bouteflika. Spre deosebire de Birmania ┼či de Republica Belarus, ├«n Algeria presiunea popular─â a fost victorioas─â, omul ├«ncarn├«nd opresiunea a plecat de la putere, f─âr─â ├«ns─â ca sistemul s─â se schimbe.

Uneori, pe diferite meridiane ale lumii, victoriile popoarelor s├«nt iluzorii, fiind rezultatul unor subtile manipul─âri. Revolu┼úiile arabe au fost urm─ârite ┼či ele cu admira┼úie (neputincioas─â) ├«n urm─â cu mai bine de zece ani. Egiptenii, ├«n special, au fost aplauda┼úi pe ├«ntreaga planet─â c├«nd au avut curajul s─â ias─â ├«n strad─â, s─â transforme Pia┼úa Tahrir de la Cairo ├«n simbol al revolu┼úiei ┼či s─â-l debarce de la putere pe Hosni Mubarak. Dar ast─âzi unii ├«l regret─â pe fostul dictator ├«ntruc├«t actualul, mare┼čalul Al Sissi, a instituit un regim ┼či mai represiv. ├Än iunie 2009, admira┼úia planetar─â s-a concentrat asupra iranienilor ie┼či┼úi pe str─âzi pentru a-┼či exprima furia tot dup─â un eveniment electoral. La acea or─â, exasperarea lor avea ca obiect men┼úinerea la putere a pre┼čedintelui conservator Mahmud Ahmadinejad.

Lumea liber─â ├«┼či exprim─â spontan ┼či cu mare generozitate admira┼úia fa┼ú─â de lupt─âtorii pentru democra┼úie f─âr─â s─â fie dotat─â ├«ns─â cu un mecanism eficient de ajutorare a acestora. Admira┼úia fa┼ú─â de chinezii din Hong Kong care s-au luptat pentru men┼úinerea unui statut democratic ├«n provincia lor nu l-a ├«mpiedicat pe pre┼čedintele Xi Jinping s─â-┼či impun─â controlul asupra fostei colonii britanice. ┼×i nici admira┼úia ├«ntregii lumi pentru curajosul Alexei Navaln├«i nu l-a ├«mpiedicat pe pre┼čedintele Vladimir Putin s─â-l pun─â pe opozantul s─âu dup─â gratii.

Exist─â un concept, cel de popor ├«n pericol, forjat de min┼úi umaniste ├«n c─âutare de mecanisme juridice susceptibile s─â exercite presiuni asupra regimurilor totalitare, dictatoriale sau autoritare. De mai multe ori, tibetanii ┼či uigurii au fost califica┼úi drept popor ├«n pericol. Regimurile opresive se ascund ├«ns─â ├«n spatele unui contraconcept, cel de neamestec ├«n treburile interne. ├Än virtutea acestui principiu, scriitorul disident chinez Liu Xiaobo, de┼úin─âtor al Premiului Nobel pentru pace, murea ├«n iulie 2017 ├«n ├«nchisoare f─âr─â ca admira┼úia lumii libere s─â-l fi putut ajuta cu ceva.

Premiile oferite lupt─âtorilor pentru libertate s├«nt rareori eficiente. Anul trecut, Premiul Saharov creat de Parlamentul European a fost acordat opozi┼úiei democrate din Republica Belarus, dar regimul dictatorial al lui Luka┼čenko nu s-a cl─âtinat. Nici ├«n Birmania, pentru a reveni la punctul de plecare al acestui articol, faptul c─â ┼čefa opozi┼úiei, Aung San Suu Kyi, este de┼úin─âtoare a Premiului Nobel pentru pace nu o ajut─â ├«n prezent cu nimic. Nici arma sanc┼úiunilor, deseori adoptat─â de Occident ├«mpotriva unor regimuri opresive, nu duce, ├«n general, la nici un rezultat. Cuba este un caz clasic de regim pe care sanc┼úiunile americane decretate ├«n 1962 nu l-au cl─âtinat. Recent, Rusia a taxat drept gest ira┼úional sanc┼úiunile instituite ├«mpotriva ei de europeni ┼či americani ├«n urma ├«ncarcer─ârii lui Navaln├«i. ÔÇ×Cum pute┼úi crede c─â poporul rus, at├«t de ├«ncercat ├«n cursul istoriei sale, ar putea ceda ├«n fa┼úa unor sanc┼úiuni?ÔÇŁ ÔÇô este argumentul invocat de Moscova.

Exist─â, ├«n istoria acestui fenomen ÔÇô admira┼úia occidental─â fa┼ú─â de eroii luptei pentru libertate ÔÇô, ┼či multe momente cinice sau toxice. Pe data de 2 martie a trecut neobservat─â o aniversare: Mihail Gorbaciov a ├«mplinit 90 de ani. Cu peste 35 de ani ├«n urm─â, el era cel mai admirat lider rus ├«n Occident. Se vorbea atunci de o veritabil─â gorbaciomanie pentru cel care permisese c─âderea Zidului de la Berlin. C├«nd acest at├«t de admirat lider sovietic le-a cerut ├«ns─â occidentalilor ajutor economic pentru a moderniza Uniunea Sovietic─â ┼či a evita o criz─â grav─â, admiratorii lui din lumea liber─â ┼či bogat─â au spus niet. ├Äntre 1979 ┼či 1989, c├«t s-au aflat trupele sovietice ├«n Afganistan, Statele Unite au orchestrat o admira┼úie interna┼úional─â pentru mujahedinii afgani, numi┼úi atunci ÔÇ×lupt─âtori pentru libertateÔÇŁ. ├Än contextul R─âzboiului Rece, oricine comb─âtea Uniunea Sovietic─â era un erou al libert─â┼úii ┼či merita admirat, inclusiv prin filme hollywoodiene (sugerez amatorilor de produc┼úii de propagand─â s─â vad─â Rambo 3). Ast─âzi Hollywood-ul face filme despre jihadi┼čti, inamicii num─ârul unu ai libert─â┼úii, dar uit─â s─â precizeze c─â la originea lor se afl─â mujahedinii forma┼úi ┼či ├«narma┼úi de americani ├«n anii ╩╝90 ai secolului trecut.

Admiraţia exprimată în ţări libere faţă de sacrificiile unor oameni aflaţi în luptă pentru libertate este ca o pasăre cu o singură aripă: ea se zbate, dar nu poate zbura.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Rom├ónii au votat Destina┼úia Turistic─â a anului 2022. Ora┼čul care a c├ó┼čtigat marele titlu
Capitala Moldovei a c├ó┼čtigat premiul publicului, rom├ónii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Bra┼čovului.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.