Militanţii pentru libertate: uşor de admirat, greu de ajutat

Publicat în Dilema Veche nr. 883 din 11 - 17 martie 2021
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

O lume întreagă îi priveşte cu admiraţie, de o lună şi jumătate încoace, pe birmani. Ei manifestează aproape zilnic împotriva regimului militar instaurat prin lovitură de stat pe 1 februarie anul acesta. Zeci de birmani au căzut pînă acum sub gloanţele armatei, dar continuă să rămînă mobilizaţi, probabil spre marea stupefacţie a generalului Min Aung Hlaing. Bunii cunoscători ai situaţiei din Birmania, unde militarii au pus capăt unei tranziţii democratice începute acum zece ani, spun că generalii nu se aşteptau la o astfel de rezistenţă. Admiraţia externă le-a fost însă rareori de folos celor care şi-au riscat viaţa pentru mai multă libertate.

De la căderea comunismului încoace s-au produs multe efuziuni internaţionale foarte mediatizate în favoarea unor popoare sau mulţimi de manifestanţi aflate, cu mîinile goale, faţă în faţă cu forţele armate ale unor puteri opresoare. Cîte articole admirative nu s-au scris despre contestatarii din Republica Belarus care, din august 2020, protestează împotriva menţinerii la putere (în urma unor alegeri trucate) a lui Aleksandr Lukaşenko! În primăvara anului 2019, lumea întreagă le trimitea mesaje de admiraţie şi de sprijin moral algerienilor mobilizaţi împotriva eternizării la putere a preşedintelui Bouteflika. Spre deosebire de Birmania şi de Republica Belarus, în Algeria presiunea populară a fost victorioasă, omul încarnînd opresiunea a plecat de la putere, fără însă ca sistemul să se schimbe.

Uneori, pe diferite meridiane ale lumii, victoriile popoarelor sînt iluzorii, fiind rezultatul unor subtile manipulări. Revoluţiile arabe au fost urmărite şi ele cu admiraţie (neputincioasă) în urmă cu mai bine de zece ani. Egiptenii, în special, au fost aplaudaţi pe întreaga planetă cînd au avut curajul să iasă în stradă, să transforme Piaţa Tahrir de la Cairo în simbol al revoluţiei şi să-l debarce de la putere pe Hosni Mubarak. Dar astăzi unii îl regretă pe fostul dictator întrucît actualul, mareşalul Al Sissi, a instituit un regim şi mai represiv. În iunie 2009, admiraţia planetară s-a concentrat asupra iranienilor ieşiţi pe străzi pentru a-şi exprima furia tot după un eveniment electoral. La acea oră, exasperarea lor avea ca obiect menţinerea la putere a preşedintelui conservator Mahmud Ahmadinejad.

Lumea liberă îşi exprimă spontan şi cu mare generozitate admiraţia faţă de luptătorii pentru democraţie fără să fie dotată însă cu un mecanism eficient de ajutorare a acestora. Admiraţia faţă de chinezii din Hong Kong care s-au luptat pentru menţinerea unui statut democratic în provincia lor nu l-a împiedicat pe preşedintele Xi Jinping să-şi impună controlul asupra fostei colonii britanice. Şi nici admiraţia întregii lumi pentru curajosul Alexei Navalnîi nu l-a împiedicat pe preşedintele Vladimir Putin să-l pună pe opozantul său după gratii.

Există un concept, cel de popor în pericol, forjat de minţi umaniste în căutare de mecanisme juridice susceptibile să exercite presiuni asupra regimurilor totalitare, dictatoriale sau autoritare. De mai multe ori, tibetanii şi uigurii au fost calificaţi drept popor în pericol. Regimurile opresive se ascund însă în spatele unui contraconcept, cel de neamestec în treburile interne. În virtutea acestui principiu, scriitorul disident chinez Liu Xiaobo, deţinător al Premiului Nobel pentru pace, murea în iulie 2017 în închisoare fără ca admiraţia lumii libere să-l fi putut ajuta cu ceva.

Premiile oferite luptătorilor pentru libertate sînt rareori eficiente. Anul trecut, Premiul Saharov creat de Parlamentul European a fost acordat opoziţiei democrate din Republica Belarus, dar regimul dictatorial al lui Lukaşenko nu s-a clătinat. Nici în Birmania, pentru a reveni la punctul de plecare al acestui articol, faptul că şefa opoziţiei, Aung San Suu Kyi, este deţinătoare a Premiului Nobel pentru pace nu o ajută în prezent cu nimic. Nici arma sancţiunilor, deseori adoptată de Occident împotriva unor regimuri opresive, nu duce, în general, la nici un rezultat. Cuba este un caz clasic de regim pe care sancţiunile americane decretate în 1962 nu l-au clătinat. Recent, Rusia a taxat drept gest iraţional sancţiunile instituite împotriva ei de europeni şi americani în urma încarcerării lui Navalnîi. „Cum puteţi crede că poporul rus, atît de încercat în cursul istoriei sale, ar putea ceda în faţa unor sancţiuni?” – este argumentul invocat de Moscova.

Există, în istoria acestui fenomen – admiraţia occidentală faţă de eroii luptei pentru libertate –, şi multe momente cinice sau toxice. Pe data de 2 martie a trecut neobservată o aniversare: Mihail Gorbaciov a împlinit 90 de ani. Cu peste 35 de ani în urmă, el era cel mai admirat lider rus în Occident. Se vorbea atunci de o veritabilă gorbaciomanie pentru cel care permisese căderea Zidului de la Berlin. Cînd acest atît de admirat lider sovietic le-a cerut însă occidentalilor ajutor economic pentru a moderniza Uniunea Sovietică şi a evita o criză gravă, admiratorii lui din lumea liberă şi bogată au spus niet. Între 1979 şi 1989, cît s-au aflat trupele sovietice în Afganistan, Statele Unite au orchestrat o admiraţie internaţională pentru mujahedinii afgani, numiţi atunci „luptători pentru libertate”. În contextul Războiului Rece, oricine combătea Uniunea Sovietică era un erou al libertăţii şi merita admirat, inclusiv prin filme hollywoodiene (sugerez amatorilor de producţii de propagandă să vadă Rambo 3). Astăzi Hollywood-ul face filme despre jihadişti, inamicii numărul unu ai libertăţii, dar uită să precizeze că la originea lor se află mujahedinii formaţi şi înarmaţi de americani în anii ʼ90 ai secolului trecut.

Admiraţia exprimată în ţări libere faţă de sacrificiile unor oameni aflaţi în luptă pentru libertate este ca o pasăre cu o singură aripă: ea se zbate, dar nu poate zbura.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Neutralitatea moldoveană și vinovăția românească
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
Bătălia cu giganții jpeg
Puțină libertate. Și multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam nerăbdător ori de cîte ori filosofia întîrzia prea mult în concept, în terminologie, în acrobație analitică.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este însă și altceva, încă mai sinistru, în acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliberînd conștiința de orice reproș pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Eu nu mai citesc presa din 1979” / „Sigur, tu îți permiți...”
Cînd a venit vestea morții lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist român.
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.
Iconofobie jpeg
Imperfecțiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii în cauză ajunseseră să fie percepute – tocmai prin inexistenţa lor de facto – drept „limita de atins”, vorba lui Gabriel Liiceanu într-o celebră carte.
„Cu bule“ jpeg
Didactice
Textul recomandă, de exemplu, ca termenul student (cu sensul „cel care studiază”, indiferent de nivel) să nu mai fie folosit în școlile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci să fie înlocuit cu elev sau școlar, ca în Regat.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Să nu încremenim în prejudecăți
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la Răsărit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Viaţa lui Becker, ce-i drept, e o vraişte. Ajunge să-l priveşti pentru a înţelege cîte nopţi grele sînt pitite sub faţa buhăită.
Comunismul se aplică din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit în minte formula unui cunoscut: În definitiv, cine ești tu ca să nu ți se întîmple să fii nedreptățit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.