Micile teme europene

Publicat în Dilema Veche nr. 287 din 13 Aug 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Vai de noi, vai de noi, nimeni nu vorbeşte despre marile teme europene în România, ne lipseşte o sferă publică europeană, sîntem total dezinteresaţi, ziariştii nu scriu, politicienii nu vorbesc, poporul nu bîrfeşte pe subiecte europene, ceva trebuie făcut, altfel rămînem în cofă, ultimii în Europa, cetăţeni de rangul doi, aşa ne trebuie." Jelania respectivă îmi este foarte familiară. O aud la seminarii, la simpozioane, la conferinţe. Mă lovesc de ea des, des de tot. La început, eram parte din corul numitelor bocitoare. Eram perfect de acord că "se vorbeşte prea puţin pe marile teme europene, că de aia nu avem presiune publică pe guvernanţi, că de aia numiţii guvernanţi nu construiesc o poziţie solidă de negociere, de aia nu sîntem cu adevărat a şaptea ţară europeană". Mă uitam înspre alte state membre, vorbeam cu colegi din televiziuni publice, mă interesam cum se face la ei, cum se pot transforma "marile teme europene" în subiecte atractive pentru public. În primul rînd, nu cred că există "mari teme europene" apte de comunicat. Uniunea, aşa cum este astăzi, arată ca o organizaţie interguvernamentală clădită pe multe (prea multe, dar asta e o altă temă) reglementări mici, destinate uzului cotidian. Dacă aproape jumătate din buget se duce înspre agricultură, iar grosul acquis-ului comunitar vorbeşte despre protecţia mediului şi a consumatorului, despre ce "mare temă" să vorbim, în afara vieţii de zi cu zi a agricultorului şi a consumatorului? Or, de agricultură sîntem legaţi direct, fie ca producători, fie ca rude ale producătorilor, fie în calitate de consumatori ale produselor agricultorilor. Propun, aşadar, în materie de comunicare europeană, mai multă smerenie. Să începem cu noima normelor la tăiatul porcului şi să lăsăm "competitivitatea sporită indusă de factorii asociaţi procesului definit de agenda Lisabona" pentru mîna aia de oameni interesaţi de aşa ceva. Se poate face un inventar de mici teme europene interesante, extrem de atractive, foarte utile publicului. Se pot scrie articole (sau discursuri politice): ● despre strînsul gunoiului la sate, cu calul şi căruţa sau cu tractorul, în funcţie de mărimea comunei (capitolul mediu); ● despre calitatea şi preţul a ceea ce se vinde în supermarketuri (capitolul protecţia consumatorului şi capitolul concurenţă); ● despre cazul Ridzi (una dintre priorităţile de comunicare ale Comisiei, la anul, va fi, destul de probabil, "buna guvernare"); ● despre EON, firma germană care strînge, în regim de monopol, bani pe gaz şi electricitate în întreaga Moldovă şi care a fost amendată anul trecut cu 80 de milioane de euro pentru că... a rupt sigiliile de pe calculatoare, la un control al Comisiei (capitolul concurenţă); ● despre Republica Moldova, ca parte a politicilor de vecinătate ale Uniunii (această abordare a fost încercată, timid e drept); ● despre modelele de încărcător pentru telefoanele mobile (obsesie a comisarului Verheugen, cu implicaţii asupra producţiei Nokia de lîngă Cluj); ● despre cît de prost se trăia în comunism (anul acesta a marcat, ca prioritate de comunicare pentru Comisie, cei 20 de ani de la căderea comunismului); ● despre plăţile directe la hectar (mai mult de un milion de români direct interesaţi, subiect cvasi-inexistent pe televiziuni); ● despre proiecte finanţate-european reuşite, care funcţionează (nu sare nimănui în ochi mulţimea de pancarte indicînd proiecte europene care au răsărit pe marginile drumurilor din România?); ● despre vinul pe care îl bem (subiect "gras" şi, cred, extrem de atractiv, influenţat puternic de politicile Uniunii); ● despre marile firme producătoare de medicamente şi politicile lor de vînzări (numitele firme au fost puse sub anchetă anul trecut, capitolul concurenţă); ● despre renovarea cetăţii de scaun din Tîrgovişte (vreo 10 milioane de euro, fonduri de pre-aderare, se încheie în curînd); ● despre comunităţile care se construiesc în jurul unui proiect (excepţii remarcabile: Iaromira şi Stela); ● despre apa din fiecare fîntînă şi pîrîu ale patriei (vine peste noi inventarul ăsta, să te ţii atunci jelanii cum că "n-am ştiut"); ● despre a convinge marile bănci străine din România să acţioneze coordonat pentru a nu afunda ţara în criză de creditare (e drept, aici participă şi FMI-ul); ● despre cum a ajuns Dacia să fie vîndută atît de bine (capitolul concurenţă, aviz dat Germaniei pentru programul lor "rabla"). Şi atîtea altele. Unele dintre cele enumerate sînt, e drept, copios comentate la televizor. Necazul este că, fie se inventează reguli europene acolo unde nu există (de exemplu, nu există acquis comunitar în învăţămînt sau sănătate), fie se ignoră referinţa la acestea, din comoditate în momentul documentării. Astfel se ajunge fie la ratarea stratului lucitoriu al "temei europene", fie la a-l aplica strident, forţat, calp. Nu neg nicidecum rostul gîndirii prospective, strategice, pe subiectele care încearcă să definească viitorul organizaţiei din care facem parte. Oricît le-ar părea de ciudat unora (cu nejustificat de multe complexe de inferioritate), Bruxelles-ul aşteaptă poziţii clare şi documentate de la România în orice "mare dosar", fie el energetic, fie instituţional, fie privind extinderea. Acestea însă fac prea puţin subiectul comunicării de masă, în oricare stat membru. Pe neamţ, italian, francez, estonian, spaniol, ungur şi român îi interesează, în primul rînd, să ştie că brînza şi vinul pe care le au pe masă nu sînt bombe biologice. Deocamdată, acesta e rolul principal al Comisiei Europene. Să controleze supermarketul regional pe care l-a creat. Aş recomanda, aşadar, ceva mai multă smerenie şi în Place Schuman. S-ar putea să-i prindă bine pentru proiectele de viitor.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Podul peste Dunăre de la Brăila arată jalnic. Asfaltul a crăpat și s-au format șanțuri ca pe „arătură”, spun șoferii VIDEO
Șoferii care trec pe podul peste Dunăre de la Brăila sunt revoltați. Deși a fost dat în folosință în urmă cu un an, podul arată deplorabil. Asfaltul a crăpat și s-au format numeroase șanțuri, exact ca pe un drum abandonat.
image
Surse: Dani Mocanu a rămas fără permis după ce a fost prins „zburând” pe A2. Ce viteză avea manelistul
Polițiștii au amendat sâmbătă, 13 iulie, șoferul unei mașini marca BMW, care circula cu o viteza uimitoare pe A2. Potrivit unor surse, la volan s-ar fi aflat manelistul Dani Mocanu.
image
Turiștii, terorizați de marea de alge de pe litoral. „Acolo unde au curățat, valurile aduc din nou cantități mari de alge” VIDEO
Zeci de mii de turiști goniți de caniculă în stațiunile de pe Litoral au parte, în aceste zile, de o surpriză mai puțin plăcută: apele Mării Negre au devenit verzi din cauza tonelor de alge aduse la mal și care miros a hazna.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.