Metoda Bembel

Publicat în Dilema Veche nr. 894 din 27 mai - 2 iunie 2021
Iconofobie jpeg

M-a sunat deun─âzi colegul meu de la Lingvistic─â Istoric─â, Jenic─â Bembel. P─ârea u╚Öor consternat. ÔÇ×Am citit, amiceÔÇŁ ÔÇô ╚Öi-a ├«nceput el speech-ul insinuant ÔÇô, ÔÇ×textul t─âu despre Maimuzzolini, de s─âpt─âm├«na trecut─â. M─â mir sincer c─â ├«i acorzi onoarea de (a╚Öa-zis) terorist acelui maimu╚Ťoi de la Italian─â, care, apropo, a luat-o razna de tot, pap─â sedative cu linguri╚Ťa. P─âi, un astfel de specimen produce, ├«n viziunea ta, teroare? M─â simt jignit. Eu s├«nt, prin excelen╚Ť─â, teroristul Facult─â╚Ťii, ╚Öi nu de ieri, de azi. Am deja state vechi ├«n domeniu, m─â pomenesc, cu groaz─â, genera╚Ťii ├«ntregi de studen╚Ťi. Mare surpriz─â pentru mine s─â descop─âr c─â ai asemenea caren╚Ťe informa╚Ťionale! Am fundamentat chiar un sistem al terorii universitare, valabil de decenii ├«ntregi. Dac─â s-ar scrie manuale despre profesoratul terorist, eu ar trebui s─â figurez acolo printre exemplele cele mai importante ╚Öi sofisticate. Ar fi corect s─â mi se breveteze metoda. Metoda Bembel. Pe l├«ng─â faptul c─â sun─â fantastic, ea este, cum precizam, ├«nc─â opera╚Ťional─â. Da, ast─âzi, ├«n epoca progresismului virulent, care, sus╚Ťii tu, l-ar fi ├«ngropat pe Maimuzzolini. Nu l-a ├«ngropat progresismul, ci propria lui prostie. Amatorismul s─âu grotesc... Dar aceasta-i alt─â poveste! Ascult─â-m─â cu aten╚Ťie ╚Öi scrie apoi un articol adev─ârat despre ce ├«nseamn─â terorare ├«n spa╚Ťiul academic, despre modul impecabil de func╚Ťionare a metodei Bembel!ÔÇŁ

Am t─âcut ├«nfiorat, iar Jenic─â a continuat cu aplomb: ÔÇ×Afirm, de la bun ├«nceput, c─â ╚Ťipetele ╚Öi gestica dictatorial─â nu au ce c─âuta ├«n exerci╚Ťiul terorii. Ele s├«nt pentru diletan╚Ťi ÔÇô pentru mussolini ╚Öi maimuzzolini. Lini╚Ötea, mu╚Ťenia, nemi╚Öcarea, ├«mpietrirea, facies-ul glacial, ├«n╚Ťepenit, ale teroristului genuin constituie sursa groazei celuilalt, ├«n cazul nostru a studentului filolog. De aceea, eu tac foarte mult ├«n rela╚Ťia cu ├«nv─â╚Ť─âceii mei. ╚śi la curs, unde, chipurile, ar trebui s─â turui ca o moar─â stricat─â, p─âstrez, diabolic, t─âcerea. M─â uit prelung de jur ├«mprejur, studiez, aparent pierdut, detalii din amfiteatru. M─â opresc, din c├«nd ├«n c├«nd, asupra c├«te unei fizionomii terifiate din banc─â ╚Öi o analizez minu╚Ťios, f─âr─â ca mutra mea s─â exprime vreun sentiment. Efectul e instantaneu. Ob╚Ťin o lini╚Öte de morm├«nt ├«ntr-o sal─â doldora de oameni. Se cedeaz─â, fie psihic, fie fizic. Unii ies brusc din ├«nc─âpere. Ulterior, ├«i auzi decompens├«ndu-se pe coridoare ├«n istericale de balamuc. De ─â╚Ötia sc─âp─âm imediat. Se retrag a doua zi de la Facultate. Al╚Ťii se pr─âbu╚Öesc ÔÇô exsanguina╚Ťi de terorarea lini╚Ötii ÔÇô direct pe podea. Nimeni nu ├«ndr─âzne╚Öte, desigur, s─â se mi╚Öte pentru a le acorda primul ajutor. Zac, pe jos, p├«n─â la terminarea orei. ╚śi ei pleac─â din Facultate, dup─â o vreme, pe motive medicale. ├Än ciuda mirosurilor de secre╚Ťii corporale, cu care se umple amfiteatrul, satisfac╚Ťia mea e, ├«n acele clipe, imens─âÔÇŁ.

L-am auzit, o clip─â, pe Bembel plesc─âind fericit ├«n telefon. A revenit cu entuziasm: ÔÇ×Este o experien╚Ť─â singular─â s─â observ cum reu╚Öesc s─â decimez adun─âri uria╚Öe de ipochimeni doar cu puterea min╚Ťii, f─âr─â s─â scot m─âcar un sunet. S─â nu crezi ├«ns─â c─â segmentul care supravie╚Ťuie╚Öte, t├«r├«╚Ö-gr─âpi╚Ö, momentului pred─ârii are via╚Ť─â lung─â mai t├«rziu! Nicidecum! Vine iute intervalul examin─ârii. ╚śtiu, pe acest palier, mul╚Ťi profesori se dau mari c─â ar fi terori╚Öti. Pic─â studen╚Ťi pe band─â rulant─â ╚Öi au senza╚Ťia c─â intr─â ├«n galeria marilor sadici educa╚Ťionali. Eroare! Teroarea autentic─â se cunoa╚Öte dup─â maniera ├«n care ├«i pici. Nota 4 pe linie reprezint─â un act terorist primitiv, lipsit de rafinament. Eu evaluez numai pe o scar─â de la 0 la 1. Adic─â, ├«n cataloagele mele, vei g─âsi note precum 0,12, 0,20, 0,37, 0,42, 0,63. ├Än cazuri excep╚Ťionale, c├«nd mi se ├«nmoaie ╚Öi mie sufletul, pun c├«te un 0,95 sau ÔÇô cu m├«n─â tremur├«nd─â! ÔÇô c├«te o not─â de 1. Evident, nu le mai arde nici ─âstora s─â fac─â purici prin Facultate ╚Öi o ╚Öterg ├«n pas alerg─âtor. Totu╚Öi, a╚Ö constata c─â nucleul metodei Bembel este interjec╚Ťia ├«h├«. La examene (care, din motive lesne de ├«n╚Ťeles, la mine s├«nt, ├«n exclusivitate, orale), c├«nd n-am ├«ncotro ╚Öi trebuie s─â ├«ngaim ceva, nu rostesc dec├«t vocabula ├«h├«. Intimidat de fa╚Ťa mea (la fel de ├«mpietrit─â ca la curs) ╚Öi de ├«h├«-ul sugrumat, examinatul habar n-are cum va fi apreciat. ├Ä╚Öi pierde busola ╚Öi ├«ncepe s─â delirezeÔÇŁ.

ÔÇ×Nota 0,15 i se pare atunci eliberarea din supliciu!ÔÇŁ, a strigat Jenic─â r├«z├«nd. ÔÇ×S-au mai ivit curajo╚Öi uneori care m-au abordat ├«n particular, ├«ncerc├«nd comunicarea cu mine. ├Äh├«-ul ╚Öi privirea pierdut─â m-au fortificat ╚Öi ├«n asemenea cazuri. M─â uitam pe deasupra lor, de parc─â a╚Ö fi v─âzut navete spa╚Ťiale apropiindu-se, ╚Öi m├«r├«iam ├«h├«. Cei care nu ame╚Ťeau de la rotirea ochilor mei prin aer, cu siguran╚Ť─â se dezechilibrau emo╚Ťional la r─âspunsurile monosilabice... Din p─âcate, a venit pandemia ╚Öi nu mai reu╚Öesc s─â gestionez metoda Bembel ├«n regim online. Pe ecran nu-i pot hipnotiza. Nu ╚Ötiu cum s─â procedez. Ai vreo sugestie?ÔÇŁ Am privit ├«n tavan, cu telefonul ├«n m├«n─â, ╚Öi am chi╚Ťc─âit: ÔÇ×├Äh├«!ÔÇŁ.

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Filozofia lucrurilor mici, Editura Junimea, 2020.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.