Mesajul subliminal al morţii lui Sepulveda

Publicat în Dilema Veche nr. 843 din 4 - 10 iunie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Dintotdeauna oamenii percep unele lucruri sau evenimente prin prisma propriilor fantasme sau angoase. Cred că fiecăruia i s-a întîmplat să nu vadă într-un nor, într-o stîncă sau într-un copac ceva ce pentru alţii apărea ca o revelaţie. Ți se spune, de exemplu: „Uite cum seamănă norul acela cu o cămilă…” Tu te uiţi, vezi norul, dar nu şi cămila. Sau ţi se spune: „Uite cum seamănă stînca aceea cu un uriaş care doarme…” Şi, din nou, tu vezi stînca, dar greu ghiceşti în ea povestea uriaşului.

Dispariţia unor oameni mă tulbură uneori întrucît văd în modul în care au murit nişte semne, nişte mesaje. Aşa mi s-a întîmplat la jumătatea lunii aprilie, cînd a murit scriitorul chilian Luis Sepulveda. A murit în Spania, la Oviedo, unde trăia în ultimii ani, răpus la vîrsta de 70 de ani de duşmanul nostru comun lipsit de creier şi de ideologie, COVID-19.

S-ar părea că Luis Sepulveda se infectase în urma participării la un festival literar în Portugalia. Un regizor chilian care l-a cunoscut foarte bine mi-a spus însă că Sepulveda avea o sănătate fragilă întrucît, în tinereţe, fusese torturat în Chile de oamenii regimului Pinochet. Mulţi dintre militanţii de stînga arestaţi şi torturaţi atunci au fost mai tîrziu victimele unor accidente cerebrale, mi-a mai spus prietenul meu regizor. Din punctul lui de vedere, virusul i-a dat doar lovitura fatală lui Sepulveda, după ce torţionarii lui Pinochet pregătiseră „terenul”.

Fapt este că destinul lui Sepulveda mă tulbură, după cum m-au tulburat şi cărţile sale. Bătrînul care citea romane de dragoste rămîne una dintre cele mai frumoase lecturi din panoplia mea intimă. Dacă ar fi să recomand cuiva o sută de cărţi esenţiale, acest roman al lui Sepulveda ar figura fără îndoială în această serie. Cred că aş păstra-o şi dacă mi s-ar cere să recomand şi numai cincizeci de romane importante.

Un alt titlu care a făcut efectiv înconjurul pămîntului este Povestea unei pescăruşe şi a motanului care a învăţat-o să zboare. O fabulă plină de miez, de tandreţe şi de mesaje umaniste, în care o pasăre cu aripile îmbibate de petrol se prăbuşeşte pe un balcon din oraşul Hamburg. Pasărea urmează să moară, dar face un ou şi-i cere motanului Zorbas, care trăieşte liniştit în respectivul apartament, trei lucruri: să promită că nu va mînca oul, să aibă grijă de pui şi să-l înveţe să zboare. Iar motanul îşi va respecta promisiunea… Aş recomanda această carte tuturor părinţilor şi profesorilor doritori să-şi iniţieze copiii şi, respectiv, elevii în ceea ce înseamnă ecologie şi respect pentru celelalte forme de viaţă de pe planetă.

Toată suflarea ecologistă ne explică, de altfel, astăzi, că virusul a venit peste noi întrucît omul a agresat prea mult natura, întrucît am pătruns prea mult în spaţiile vitale ale celorlalte vieţuitoare fără nici un respect faţă de intimitatea şi dreptul de a exista al animalelor şi al insectelor, întrucît le-am perturbat viaţa şi ritmurile, întrucît prin delirul nostru consumist şi expansiunea noastră rapace am distrus echilibre fragile. Or, exact acesta este şi mesajul vehiculat de Sepulveda în cele două titluri citate mai sus. Bătrînul care citea romane de dragoste este şi o capodoperă a literaturii iniţiatice. Sepulveda ne duce, odată cu personajele sale, în jungla amazoniană şi ne face să descoperim o comunitate, tribul Shuar, perfect adaptat să trăiască într-un mediu ostil în care nici un străin n-ar rezista mai mult de trei zile.

Ce ironie a destinului! Sepulveda lansa un semnal de alarmă cu romanul său, ne cerea să fim mai atenţi cu pădurea amazoniană, cu plămînii verzi ai planetei şi cu toate culturile ancestrale. Personajele sale ne spun, de fapt, că toate aceste culturi (distruse de demenţa economiei expansive) sînt acumulări preţioase de înţelepciune aflate într-o fază de extincţie. Or, atunci cînd distrugi înţelepciunea nu se poate să rămîi nepedepsit.

Şi uite că Sepulveda moare din cauza unui virus apărut tocmai datorită unei prea riscante apropieri dintre om şi animal, din cauză că într-o piaţă de animale s-au aflat la un moment dat într-un contact nefast un liliac, un pangolin şi un om. Un mare scriitor moare în Europa întrucît la un moment dat, la zece mii de kilometri de el, în Asia, un virus ţîşnit din gîtlejul unui liliac a fost inhalat de un pangolin pe care tocmai îl cumpăra un chinez amator de carne rară şi afrodiziacă… Cine spunea că uneori un fluture care bate din aripi în China poate provoca un taifun de partea cealaltă a planetei?

Din punctul meu de vedere, însă, virusul îi face o nedreptate lui Sepulveda. Acest mare povestitor şi militant idealist nu merita să moară aşa, ucis de un lanţ de evenimente malefice pe care, de fapt, îl denunţa. 

Dar, cum spuneam, virusul nu are morală, nu este nici de dreapta şi nici de stînga, nu are ideologie şi nici idealuri. Pentru că dacă ar fi fost un virus de stînga, nu s-ar fi atins de Sepulveda. Acest om a crezut sincer întîi în comunism şi în revoluţie, apoi în socialism şi în democraţie. Regimul militar instaurat în 1973 în Chila l-a condamnat pe Sepulveda la 28 de ani de închisoare şi a fost nevoie de o campanie internaţională în favoarea sa pentru a fi lăsat, în 1977, să plece în exil.

Nu este exclus ca, în ultimele clipe de viaţă, Sepulveda să fi stat de vorbă cu COVID-19 şi să-i fi spus: Pe mine mă omori, pe mine care mă lupt dintotdeauna pentru mai multă dreptate pe Pămînt, pentru un echilibru moral în relaţiile dintre om şi natură, pentru dreptul tuturor vieţuitoarelor terestre de a trăi la egalitate cu omul şi de a nu fi decimate şi exterminate de om?

Şi probabil că virusul i-a răspuns, poate pe un ton perfid: Știi, dragă Sepulveda, eu nu mă uit nici la contul din bancă al oamenilor şi nici la ceea ce are omul în cap, nu am prejudecăţi de rasă, de orientare sexuală sau de vîrstă, iau ce găsesc în drumul meu, indiferent de clasă socială, de pregătire intelectuală sau de prestigiu moral, eu sînt un virus egalitar…

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Finala America Express, 19 martie 2023: Victorie la limită în ultimul joc de amuletă din acest sezon
În ediția 39 din 19 martie 2023, două echipe au luptat cot la cot pentru a obține un avantaj extrem de important în următoarea cursă. Una dintre echipe a încălcat o regulă importantă, iar gazda show-ului a oprit jocul.
image
Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.
image
Soprana Felicia Filip, despre marele regret din viața sa: „Am crescut copii ca și când ar fi fost ai mei“
Soprana Felicia Filip este căsătorită de 32 de ani cu regizorul de operă Cristian Mihăilescu, formând unul dintre cele mai longevive cupluri din muzica românească.

HIstoria.ro

image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.
image
Ce consideră o publicație de la Budapesta ca „simbol fascist la Timişoara, capitala culturală europeană”
Recent o publicație din Ungaria a iesit la rampă cu o serie de acuzații de promovare a unor simboluri fasciste, chiar în anul în care orașul este capitală culturală europeană. Dincolo de faptul că articolul denotă multă dezinfomare, o parte chiar intenționată, o doză de invidie și una de ipocrizie.