Mesajul lui Juncker pentru centenarul nostru

Publicat în Dilema Veche nr. 709 din 21-27 septembrie 2017
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

„Voi da personal o atenţie deosebită Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi României, în 2018. Aceste ţări vor sărbători a 100-a lor aniversare“. Sînt cuvintele președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, rostite în fața Parlamentului European, reunit la Strasbourg, în 13 septembrie. De altfel, liderul european i-a surprins pe mulți, la București și pe întreg cuprinsul Europei, atunci cînd a menționat România în mai multe rînduri. Iar enumerarea României, în rînd cu statele baltice, cu referire la momentul Centenarului, are semnificații mai profunde decît simpla evocare a unui moment istoric. Pentru că importanța României și a statelor baltice este dată în primul rînd de ceea ce reprezintă azi.

Estonia, Letonia și Lituania sînt dovezile incontestabile că statele independente desprinse direct din fosta URSS pot aspira la succes economic, social și democratic. Cu o condiție: să adere la valorile europene și atlantice.

Estonia deține azi președinția Uniunii Europene și mica republică de la Marea Baltică este un exemplu de succes la scară globală în privința dezvoltării sectorului IT și a implementării metodelor de e-guvernare – relații exclusiv online ale cetățenilor cu administrația publică, prima țară din lume care oferă wifi gratuit pentru toți, plăți online ale taxelor și impozitelor, pînă și vot online. La 29 septembrie, capitala estonă Tallin va găzdui un summit european dedicat tocmai noilor tehnologii și în care se va discuta inclusiv schimbarea modalității de impozitare a giganților IT precum Google, Apple, Facebook sau Amazon.

Statele baltice se află sub amenințarea directă a Rusiei – chiar în aceste zile are loc un uriaș exercițiu militar în care, spun specialiștii, rușii exersează tocmai o invazie spre vest. Este însă imposibil să nu vezi diferența colosală între modernitatea balticilor și caracterul rudimentar al amenințării rusești.

E adevărat, hackerii ruși sînt capabili să pună astăzi la pămînt întregi rețele IT. Dar tocmai în asta constă marea deosebire: în timp ce unii folosesc tehnologia pentru scopuri agresive și pentru controlul altora, alții văd în IT soluții pentru a îmbunătăți viața oamenilor. Rusia este azi o amenințare, dar sistemul de putere și alianțe pe care îl patronează nu a reușit să propună nici un exemplu de succes economic, social și democratic. Diferența între statele baltice, care au optat de la bun început pentru valorile occidentale, și statele ex-sovietice încă sub influență rusească (precum Belarus, Moldova sau Ucraina) a crescut exponențial în ultimii douăzeci de ani.

Dar mesajul lui Jean-Claude Juncker nu a fost îndreptat doar către Moscova. În numeroase state vest-europene, extrema dreaptă contestă valorile europene privilegiind tocmai modelul liderului autoritar reprezentat de Vladimir Putin.

Și România?

Ei bine, România, cu toate problemele ei, a reușit o străpungere extrem de interesantă la nivel regional, depășindu și condiția de țară balcanică mereu condamnată la stagnare și instabilitate. Poate nu vă vine să credeți, dar România este țara europeană cu cea mai rapidă creștere economică înregistrată din anul 2000 încoace, adică de la deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Conform datelor Băncii Mondiale, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al României a crescut în această perioadă de peste patru ori, performanță neatinsă de vreo țară din regiune.

Desigur, realitatea ar fi putut să fie chiar mai bună dacă am fi reușit să absorbim mai multe fonduri europene, dacă am fi inaugurat cîteva mari proiecte de infrastructură și am fi avut o distribuție mai echitabilă a creșterii economice. Dar chiar și așa, progresul României este impresionant, raportat la regiune, dar mai ales la noi înșine.

În plus, România a progresat și prin menținerea unui impresionant tonus pro-european, distingîndu-se astfel de vecinele ei central-europene. Toate acestea nu puteau trece neobservate la Bruxelles. În acest context trebuie văzută invitația adresată României, de către președintele Comisiei, de a participa la re-fondarea Uniunii Europene, așa se explică susținerea puternică pentru aderarea la Spațiul Schengen și la zona euro.

Reticența exprimată de unele state membre nu ar trebui să ne descurajeze – Uniunea Europeană este un spațiu al permanentei negocieri. România trebuie ca, la rîndul ei, să-și exprime clar viziunea pentru reformarea Uniunii Europene și să iasă la joc. Oricum, va obține mai mult decît dacă nu face nimic și se va lamenta că alții nu o vor.

Și încă ceva în legătură cu Centenarul pe care se pregătesc să-l marcheze atît România, cît și statele baltice: mesajul președintelui Comisiei merge, prin ricoșeu, și către Budapesta. Acolo unde se pregătește o contestare propagandistică a momentului 1918, prin marcarea Tratatului de la Trianon. De la Bruxelles tocmai s-a afirmat susținerea pentru România, Estonia, Letonia și Lituania.

Nimic despre Polonia, în discursul președintelui Juncker – deși, dacă este să ne referim la momentul 1918, polonezii sărbătoresc și ei Declarația de Independență de la 11 noiembrie. Ar trebui ca liderii de la Varșovia să se gîndească serios la această „scăpare“ a liderului de la Bruxelles.

Altfel, dincolo de invitația de a participa la crearea noii Uniuni, poate n-ar fi rău să ne privim Centenarul și ca pe un moment fondator al ideii europene, la care noi, românii, am fost parte. Dar despre aceasta vom mai avea timp să discutăm.

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Irena Sendler - Sendlerowa Wikipedia
„Îngerul Varșoviei”. Povestea femeii care a salvat 2.500 de copii din ghetourile naziste, ascunzându-i în sicrie și coșuri de gunoi
În mijlocul ororilor celui de-Al Doilea Război Mondial, Irena Sendler a salvat 2.500 de copii evrei din ghetoul Varșovia, riscându-și viața zi de zi. Povestea ei rămâne una dintre cele mai puternice lecții despre curaj, empatie și umanitate.
Brandul fast fashion chinez Shein FOTO SHUTTERSTOCK
Shein și Temu cresc prețurile ca răspuns la tarifele Trump
Platformele chineze de comerț electronic Shein și Temu și-au majorat prețurile în Statele Unite după ce i-au avertizat pe consumatori pe 25 aprilie că vor scumpi produsele ca răspuns la noile tarife americane.
Periile de păr îngrijite corect ne asigură curățenia scalpului și sănătatea părului Foto tvnova12 mk
Cum să îți menții peria de păr curată. Trucuri simple pentru o igienă impecabilă și o viață mai lungă a accesoriilor tale de styling
Descoperă cum să îți menții peria de păr curată și sănătoasă cu trucuri simple pentru o igienă impecabilă. Află cât de des trebuie curățată și schimbată peria, pentru a prelungi viața acesteia și a proteja sănătatea părului tău.
Câini pe Via Transilvanica  Sursa grup Via Transilvanica Facebook jpg
Câinii hoinari de pe Via Transilvanica stârnesc controverse: „Vin după o bucată de pâine, dar ne-am săturat”
Pe Via Transilvanica, animată odată cu sosirea primăverii, turiștii întâlnesc frecvent câini prietenoși. Unii îi consideră animale călăuzitoare și au oferit relatări emoționate despre ei, dar localnicii avertizează că acești câini au stăpâni și pierderea lor le provoacă suferință.
vasile motrescu Memorialul durerii
Mărturiile cutremurătoare ale unui luptător anti-comunist: „şi-au vândut sufletul dracilor din Rusia pe un kilogram de zahăr și un litru de ulei”
Partizanii anti-comuniști care rezistau în munți după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial duceau o viață dură și grea. Mânați de patriotism și de dorința de a nu se supune unui regim opresiv, aceștia îndurau cu stoicism frigul, foamea şi despărțirea de cei dragi.
Cabane A frame  Wikipedia (3) jpg
Moda cabanelor A-frame i-a cucerit pe români. Construcțiile moderne din munți amintesc de casele străvechi ale moților
Inspirate de arhitectura tradițională a caselor de munte, cu acoperișuri înalte și ascuțite, menite să înfrunte furtuni și viscole, cabanele triunghiulare „A-frame” au devenit tot mai populare în România, ca oferte de cazare în turismul montan.
turism delta dunarii   foto ovidiu oprea jpeg
Unde se petrece în țară de 1 Mai și la ce prețuri. „Vom vedea o nouă energie anul acesta în Vamă”
Foarte mulți români și-au rezervat sejurul pentru 1 Mai, alegând o destinație sau alta după preferințe și după banii din portofel. Prețurile sunt comparabile cu cele de anul trecut. La munte e mai scump decât la mare.
Ilie Bolojan INSTANT BILANT ICCJ 004 INQUAM Photos Malina Norocea jpg
Personalitățile pe care românii le-ar vrea președinte, dar nu sunt pe buletinul de vot. „Clasa politică e imaginea societății”
Ilie Bolojan, Laura Codruța Koveși, Theodor Paleologu sunt câteva dintre personajele care nu sunt pe listele electorale, dar pe care românii le-ar vota, conform undei dezbateri pe o platformă online. Printre propuneri sunt și Tzaca Uraganu și Fuego.
Imobiliare  Foto Freepik com jpg
De ce românii țin cu dinții de prețul locuințelor: „Umflă prețurile după ureche, la apartamentele care stau goale cu lunile”
Prețul locuințelor din România a crescut continuu în ultimii ani, iar proprietarii care le scot la vânzare nu se grăbesc să negocieze pentru ofertele primite. Pentru mulți români, costul tot mai mare al imobiliarelor a devenit un paradox.