Mesajul lui Juncker pentru centenarul nostru

Publicat în Dilema Veche nr. 709 din 21-27 septembrie 2017
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

„Voi da personal o atenţie deosebită Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi României, în 2018. Aceste ţări vor sărbători a 100-a lor aniversare“. Sînt cuvintele președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, rostite în fața Parlamentului European, reunit la Strasbourg, în 13 septembrie. De altfel, liderul european i-a surprins pe mulți, la București și pe întreg cuprinsul Europei, atunci cînd a menționat România în mai multe rînduri. Iar enumerarea României, în rînd cu statele baltice, cu referire la momentul Centenarului, are semnificații mai profunde decît simpla evocare a unui moment istoric. Pentru că importanța României și a statelor baltice este dată în primul rînd de ceea ce reprezintă azi.

Estonia, Letonia și Lituania sînt dovezile incontestabile că statele independente desprinse direct din fosta URSS pot aspira la succes economic, social și democratic. Cu o condiție: să adere la valorile europene și atlantice.

Estonia deține azi președinția Uniunii Europene și mica republică de la Marea Baltică este un exemplu de succes la scară globală în privința dezvoltării sectorului IT și a implementării metodelor de e-guvernare – relații exclusiv online ale cetățenilor cu administrația publică, prima țară din lume care oferă wifi gratuit pentru toți, plăți online ale taxelor și impozitelor, pînă și vot online. La 29 septembrie, capitala estonă Tallin va găzdui un summit european dedicat tocmai noilor tehnologii și în care se va discuta inclusiv schimbarea modalității de impozitare a giganților IT precum Google, Apple, Facebook sau Amazon.

Statele baltice se află sub amenințarea directă a Rusiei – chiar în aceste zile are loc un uriaș exercițiu militar în care, spun specialiștii, rușii exersează tocmai o invazie spre vest. Este însă imposibil să nu vezi diferența colosală între modernitatea balticilor și caracterul rudimentar al amenințării rusești.

E adevărat, hackerii ruși sînt capabili să pună astăzi la pămînt întregi rețele IT. Dar tocmai în asta constă marea deosebire: în timp ce unii folosesc tehnologia pentru scopuri agresive și pentru controlul altora, alții văd în IT soluții pentru a îmbunătăți viața oamenilor. Rusia este azi o amenințare, dar sistemul de putere și alianțe pe care îl patronează nu a reușit să propună nici un exemplu de succes economic, social și democratic. Diferența între statele baltice, care au optat de la bun început pentru valorile occidentale, și statele ex-sovietice încă sub influență rusească (precum Belarus, Moldova sau Ucraina) a crescut exponențial în ultimii douăzeci de ani.

Dar mesajul lui Jean-Claude Juncker nu a fost îndreptat doar către Moscova. În numeroase state vest-europene, extrema dreaptă contestă valorile europene privilegiind tocmai modelul liderului autoritar reprezentat de Vladimir Putin.

Și România?

Ei bine, România, cu toate problemele ei, a reușit o străpungere extrem de interesantă la nivel regional, depășindu și condiția de țară balcanică mereu condamnată la stagnare și instabilitate. Poate nu vă vine să credeți, dar România este țara europeană cu cea mai rapidă creștere economică înregistrată din anul 2000 încoace, adică de la deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Conform datelor Băncii Mondiale, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al României a crescut în această perioadă de peste patru ori, performanță neatinsă de vreo țară din regiune.

Desigur, realitatea ar fi putut să fie chiar mai bună dacă am fi reușit să absorbim mai multe fonduri europene, dacă am fi inaugurat cîteva mari proiecte de infrastructură și am fi avut o distribuție mai echitabilă a creșterii economice. Dar chiar și așa, progresul României este impresionant, raportat la regiune, dar mai ales la noi înșine.

În plus, România a progresat și prin menținerea unui impresionant tonus pro-european, distingîndu-se astfel de vecinele ei central-europene. Toate acestea nu puteau trece neobservate la Bruxelles. În acest context trebuie văzută invitația adresată României, de către președintele Comisiei, de a participa la re-fondarea Uniunii Europene, așa se explică susținerea puternică pentru aderarea la Spațiul Schengen și la zona euro.

Reticența exprimată de unele state membre nu ar trebui să ne descurajeze – Uniunea Europeană este un spațiu al permanentei negocieri. România trebuie ca, la rîndul ei, să-și exprime clar viziunea pentru reformarea Uniunii Europene și să iasă la joc. Oricum, va obține mai mult decît dacă nu face nimic și se va lamenta că alții nu o vor.

Și încă ceva în legătură cu Centenarul pe care se pregătesc să-l marcheze atît România, cît și statele baltice: mesajul președintelui Comisiei merge, prin ricoșeu, și către Budapesta. Acolo unde se pregătește o contestare propagandistică a momentului 1918, prin marcarea Tratatului de la Trianon. De la Bruxelles tocmai s-a afirmat susținerea pentru România, Estonia, Letonia și Lituania.

Nimic despre Polonia, în discursul președintelui Juncker – deși, dacă este să ne referim la momentul 1918, polonezii sărbătoresc și ei Declarația de Independență de la 11 noiembrie. Ar trebui ca liderii de la Varșovia să se gîndească serios la această „scăpare“ a liderului de la Bruxelles.

Altfel, dincolo de invitația de a participa la crearea noii Uniuni, poate n-ar fi rău să ne privim Centenarul și ca pe un moment fondator al ideii europene, la care noi, românii, am fost parte. Dar despre aceasta vom mai avea timp să discutăm.

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

cap putin jpeg
Putin, discurs halucinant: Rusia are „un mare respect” pentru poporul ucrainean
Președintele rus Vladimir Putin a declarat, miercuri, că Rusia are „un mare respect” pentru poporul ucrainean, în pofida a ceea ce el a numit „situația actuală”, relatează Reuters.
disparuta olt foto ipj olt png
Dispariția tinerei din Olt, telenovelă. Alina a ajuns în Anglia și nu se mai întoarce acasă
Tânăra de 26 ani, din Văleni, Olt, a cărei dispariție a fost anunțată marți, 4 octombrie 2022, a fost găsită. Alina a vorbit cu polițiștii și le-a spus că este bine, dar că nu se întoarce acasă.
nicusor dan png
Prețul gigacaloriei în București, neschimbat în această iarnă. Nicușor Dan: „Vom păstra aceşti 350 de lei“. Ce spune edilul despre investiții
În București, costul gigacaloriei rămâne neschimbat. Cetățenii vor plăti prețul cei mai mic din România, a anunțat primarul Capitalei, Nicușor Dan. În același timp, municipalitatea a tăiat din investiţii din cauza lipsei banilor.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.