Marii „patrioţi“ ai micilor ecrane

Publicat în Dilema Veche nr. 656 din 15-21 septembrie 2016
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Un nou tip de – să-i zicem – patriotism își face loc tot mai mult în discursul televiziunilor de știri. Și îi includem aici atît pe invitații de serviciu, cît și pe mulți moderatori mai înflăcărați, care ar schimba oricînd scaunul cu „analiștii“ și „comentatorii“ de vizavi. (Atunci cînd, în realitate, nu l-au schimbat deja, fără ca noi să prindem de veste.) E un patriotism bosumflat și vindicativ, bățos ca un discurs al lui Gabriel Oprea și agresiv precum un articol din România Mare a lui Vadim Tudor.

Adevărul este că nicicînd, de la anii de glorie ai României Mari și de la mineriada lui Cozma din ianuarie 1999, valorile europene, valorile democrației și ale libertății nu au mai fost tîrîte prin noroi în asemenea hal precum se întîmplă azi. Veți spune că e problema invitaților sau, mai bine zis, expresia libertății lor de exprimare. Dar cum aceștia sînt mereu cam aceiași și cum se cam știe dinainte ce vor spune indiferent de subiect sau întrebare, nu poți să nu te întrebi dacă nu cumva atitudinile acestea sînt căutate. De moderatori? De producători? De șefii acestora? Nu se știe și, oricum, nu e important.

Ca să rezumăm: România e gestionată de un Guvern-marionetă, manevrat, evident, din afară și, nu mai e cazul să insistăm, de către dușmanii ei. Dar unde sînt dușmanii României? La Comisia Europeană, firește. Aici, discursul seamănă mult cu cel al tabloidelor britanice, care au construit imaginea falsă a unor indivizi nealeși de nimeni și parașutați la Bruxelles (de către cine?) pentru a da dispoziții statelor, după o logică numai de ei înțeleasă. Poți fi, la început, exasperat de lipsa de informare a corifeilor noului naționalism. Pot pune pariu pe un bax de bere că, dacă îi iei tare, nu vor ști cine alcătuiește legislativul european și vor dovedi că n-au habar despre modul în care se iau deciziile. Apoi, te poți întreba cum se face că dușmanii poporului se află exact în instituțiile în care România și-a dorit atît de mult să devină parte – și a făcut eforturi mari pentru asta. Cum este posibil, pînă la urmă, ca dușmanii să se găsească exact acolo unde România este, pînă una-alta, parte la luarea deciziilor? Și atunci, unde să se găsească adevărații ei prieteni? În celălalt spațiu geopolitic, cel răsăritean?

La 1 ianuarie 2017 vor fi zece ani de la momentul aderării. Orb să fii și să nu observi că, în acest deceniu, România a făcut progrese semnificative, chiar dacă o jumătate din acest deceniu a fost marcată, în plan global, de cea mai gravă criză pe care omenirea a cu­nos­cut-o după cel de-al Doilea Război Mondial.

Desigur, România ar fi putut arăta cu mult mai bine dacă ar fi reușit să aducă 30 de miliarde de euro de la Bruxelles (de la dușmani, vedeți bine!) și nu 20, cît a fost în stare. Dar, aici, cauzele trebuie căutate în interior, în sistemul corupt, birocratizat și baronizat. Dacă vom aniversa 100 de ani de la Marea Unire fără a avea măcar o autostradă și o linie ferată de viteză care să străpungă Carpații și să unească astfel regiunile istorice, explicația e de găsit aici, în corupția și incompetența locală. „Dușmanii“ pe care îi demască noii mari patrioți ai micilor ecrane ne-ar fi asigurat finanțarea, dacă am fi fost capabili să o luăm.

Patrioții noștri se plîng că străinii ne au luat pămîntul – dînd astfel motive altor patrioți, din alte țări, să se plîngă și ei că românii le-au luat slujbele. Sîntem pe o piață liberă europeană, iar aici ai și îndatoriri, nu doar cîștiguri. Nu știu dacă acesta e un motiv de mîndrie pentru patrioții noștri, dar de la intrarea pe piața unică, exporturile României au crescut constant, depășindu-le de cîteva ori pe cele din vremea mult iubitului (de către acești patrioți) Nicolae Ceaușescu, atunci cînd – nu-i așa? – România avea o industrie de invidiat. Evident, nu avea.

Pînă la urmă, cetățenii europeni care au cumpărat pămînt în România (l-au cumpărat, nu l-au luat cu japca jefuind IAS-uri sau CAP-uri!) nu lasă terenurile pîrloagă și acareturile în ruine. Cultivă, obțin recolte, plătesc taxe și, da, contribuie la echilibrarea balanței import-export în domeniul agroalimentar. Chestia cu importatorul net nu mai este atît de… netă precum era în anii din urmă, lucrurile încep să se schimbe și, în anii agricoli buni, România devine exportator net.

Dar, îndrăznesc să o spun, ceea ce îi deranjează cel mai mult pe patrioții noștri de platou este avansul democrației și regresul corupției. Nimic nu a fost mai evident decît aceasta din momentul aderării țării la Uniunea Europeană. Și, aici, se naște o întrebare, mai ales la adresa politicienilor: ați schimba orientarea geopolitică a României dacă asta v-ar elibera de povara dosarelor penale? Iată, în Republica Moldova s-a furat un miliard de dolari din bănci și nimeni n-a mîncat usturoi. Nu-i așa că vă uitați cu jind într-acolo?

Uneori oamenii aceștia par ridicoli atunci cînd își îngroașă vocea la televizor vorbind despre țărișoară. Mai ales că pe mulți dintre ei îi știi cîte parale fac. Pentru ei, a fi patriot nu însemnă să-ți dorești ca țara ta să fie parte în cele mai selecte cluburi democratice ale lumii, alături de marile economii și de marile democrații. Ei promovează izolarea, autarhia și autoritarismul, care – veste proastă! – n-au scos nici o națiune din sărăcie, în schimb i-au îmbogățit peste măsură pe mulți lideri.

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Nicolae Balcescu jpg
Satira de excepție a lui Nicolae Bălcescu despre corupția din România. „Neam de curci” VIDEO
De Ziua Națională a României, Antena 1 a difuzat emisiunea „România, Râzi cu RoaST!”, în cadrul căreia un actor cunoscut l-a interpretat pe marele istoric Nicolae Bălcescu.
Luis Suarez FOTO EPA EFE jpg
Scandal uriaș după Ghana-Uruguay. Ce au făcut colegii lui Suarez în timp ce acesta plângea în hohote
E scandal imens după meciul Ghana - Uruguay de la Cupa Mondială 2022. Selecţionerul Uruguayului a sugerat că arbitrul german Daniel Siebert este de vină pentru eliminarea echipei sale de la CM 2022, informează DPA.
Congres AUR - George Simion - 27 mar 2022 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
AUR cere ca România să nu mai ajute R. Moldova
Alianța pentru Unirea Românilor a adoptat în cadrul Congresului organizat la Alba Iulia o rezoluție prin care cere unificarea României și R. Moldova. Șeful formațiunii a susținut însă că România ar trebui să oprească ajutorul îndreptat către vecini.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.