Majoritatea morală

Publicat în Dilema Veche nr. 726 din 18-24 ianuarie 2018
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Înțeleg prin majoritate morală acel număr de oameni mai mare decît cel al alegătorilor actualei coaliții de guvernare care acceptă să își ducă viața respectînd legi, reguli de conviețuire și limite nescrise, dar cunoscute îndeobște sub numele de „bun-simț“.

Acești oameni pot fi alegători ai oricărui partid, pot avea orice stare civilă și opțiune religioasă. Ceea ce au în comun e recunoașterea și respectarea egalității de șanse și în fața legii, încrederea în comunitate și capacitatea de a contribui la avansul societății.

Majoritatea morală nu a acceptat niciodată confiscarea resurselor publice de către un grup restrîns de cîștigători la loteria crimei organizate. Nu a cerut niciodată crearea unei caste de termite bugetofage care dispun fără teamă nu numai de banii celorlalți, ci și de viețile lor. Căci despre vieți pierdute vorbim cînd statul cumpără dezinfectanți care nu dezinfectează, investește în spitale care nu tratează, cheltuiește pe infrastructură care nu se construiește și împarte justiția selectiv.

Nu există cetățean al României care să fi votat pentru a fi sfidat și disprețuit. Nu și-a dat nimeni acordul pentru a fi umilit. Nu a acceptat nimeni procesul de îmbogățire rapidă și obscenă a celor cîteva mii de pirați care au capturat administrația publică românească. Nu e nici un program politic sau proiect de reformă a Constituției care să propună înlocuirea administrației publice cu o kakistocrație.

Nu știu cîți dintre cititorii acestui text, luni, la sfîrșitul unei zile de muncă, au avut timp și răbdare să urmărească în direct declarațiile președintelui PSD, Liviu Dragnea, care tocmai debarcase un premier, al doilea într-un an.

Conținutul e cunoscut deja. Vreau să insist asupra atitudinii. Dl Dragnea vorbește în astfel de momente ca un mafioso avansat la excepțional. E ironic, lasă idei neterminate și, mai ales, amenință. Trece de ziariștii din fața domniei-sale și își duce mesajele către personaje obscure din lumea aceea din umbră în care își duce viața cînd nu performează la televizor. E vizibilă în atitudinea președintelui PSD o încrîncenare și o dorință de răzbunare imposibil de explicat în termeni obișnuiți. E dincolo de politică, dincolo de normalitate.

E înverșunat și hotărît să modifice, să îndoaie sau să anuleze orice urmă de opoziție în fața voinței sale. Privindu-l, e aproape imposibil să nu te gîndești că, la un moment dat, dl Dragnea a suferit o nedreptate majoră. Vreun politruc superior l-a forțat pe actualul președinte al PSD să își abandoneze principiile și, ca orice fostă victimă a abuzului, dl Dragnea e bîntuit de fantoma răzbunării. Nu pare împăcat cu sine, nu se iartă, și nu iartă nimănui că a fost silit să o ia pe acest drum care, pînă la puterea aproape totală de azi, a însemnat un lung șir de plecări ale capului în fața unuia sau altuia.

Și dacă ar fi numai Dragnea. Însă, cu fiecare gest al domniei-sale, în masa amorfă de „lideri“ PSD se creează o cultură politică a subordonării, a fricii și a urii. Undeva, în interiorul PSD, se pregătește alt Dragnea. Mai înverșunat, mai hotărît și mai lipsit de scrupule. Unul care va minți mai convins, va simula mai competent, va amenința mai credibil.

Ăsta este viitorul pentru împlinirea căruia conspiră Liviu Dragnea și tăcerea demnă sau resemnată a majorității cetățenilor români.

Știți vreun cetățean al României care cere să fie îngenuncheat, sfidat sau umilit? Eu, nu. Știu oameni care nu au timp. Știu oameni care s-au retras în confortul propriei vieți. Mai știu oameni care nu au răbdare sau instrumente să urmărească și să înțeleagă încotro merge politica românească. Cunosc oameni pentru care politica de la televizor e un soi de reality show fără legătură directă cu ei. Cunosc și alți oameni care înțeleg, dar au abandonat. Unii au emigrat, alții refuză să mai încerce. Însă nici unul dintre ei nu a zis vreodată că nu mai vrea să fie respectat. Nici unul.

Toți acești oameni sînt majoritatea morală. Cea care are dreptul ultim să ceară decență, să ceară egalitate de șanse și de tratament din partea unui stat și a unui mediu politic pe care doar existența lor le face posibile.

A sosit probabil timpul ca majoritatea morală să devină conștientă de sine. De propria-i putere și de propria dreptate. Marele truc al piraților administrației românești e că au reușit să sugereze că sînt parte din popor, cu diferența că ei au avut un pic de noroc. Ei bine, nu despre noroc e vorba aici și nici despre tupeu. Ci despre respectarea unor reguli. Majoritatea morală are acest drept-obligație de a cere respect și decență. De a trage la răspundere politicienii români pentru tăvălirea cuvintelor și ideilor pînă la golirea lor de sens.

Dacă este ceva groaznic în ceea ce face actuala coaliție de guvernare e confiscarea ideii de libertate pentru a o aplica infractorilor, a celei de solidaritate pentru a justifica dezmățul financiar și a celei de legitimitate pentru a justifica prostia.

Majoritatea morală poate și trebuie să își ia țara înapoi și, odată cu ea, principiile și cuvintele. Pe drumul către idiocrație (sau dictatură), România e în derivă semantică.  Încă mai poate fi oprită. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.