Maimuzzolini. Poveste italian─â

Publicat în Dilema Veche nr. 893 din 20 - 26 mai 2021
Iconofobie jpeg

Aflasem c├«ndva c─â profesorul Colito Maimuzzolini, colegul meu de la Italian─â, ar avea un str─âmo╚Ö peninsular, dar nu-mi imaginasem istoria originilor sale a fi at├«t de sensibil─â ╚Öi complicat─â. Pe fondul unui episod straniu, petrecut ├«nainte de pandemie, adev─ârul a ie╚Öit la iveal─â, ap─âr├«nd ├«n presa obsedat─â de senza╚Ťional. Bref, bunicul lui Colito emigrase la noi ├«n anii ÔÇÖ30 ai secolului trecut. Administra ni╚Öte afaceri m─ârunte, legate de importul m─âslinelor ├«n Rom├ónia. Treptat, t├«n─ârul s-a naturalizat ├«n universul mioritic, ├«nsur├«ndu-se cu o rom├ónc─â. Ceea ce-l f─âcea singular pe acest italian r─ât─âcit prin Carpa╚Ťi era numele s─âu foarte sonor, la vremea respectiv─â, ├«n Europa ÔÇô Mussolini. ├Äl chema Esposito Mussolini. ╚śi nici m─âcar nu vorbim despre vreo coinciden╚Ť─â onomastic─â. Esposito chiar provenea din clanul Mussolinilor, fiind un fel de v─âr al temutului Benito. Dup─â dezastrul fascist ╚Öi instaurarea comunismului ├«n Est, micul antreprenor a intrat ├«n panic─â, ne╚Ötiind ├«ncotro s─â o ia. ╚śi-a dat ├«ns─â rapid seama c─â, printre moldo-vlahi, i se va pierde mai u╚Öor urma dec├«t ├«n Italia (unde Il Duce fusese executat). Desigur, nu se putea juca nici cu bol╚Öevicii, a╚Öa ├«nc├«t Esposito a optat pentru schimbarea numelui. Ca un italiano vero aflat la ananghie (dar f─âr─â s─â-╚Öi fi pierdut sim╚Ťul umorului), a devenit, ├«n acte, Stupito Maimuzzolini. Manevra birocratic─â s-a derulat la un Sfat Popular dintr-un t├«rgu╚Öor moldav, unde func╚Ťionarii postbelici ab╚Ťigui╚Ťi nu ╚Ötiau prea bine cum ├«i chema pe ei ├«n╚Öi╚Öi, dar─âmite pe al╚Ťii. Stupito nu s-a oprit aici cu b─â╚Öc─âlia. Ghidu╚Ö, ╚Öi-a botezat ╚Öi fiul (n─âscut ├«n 1947), pe viitorul tat─â al lui Colito carevas─âzic─â, Ginito. Ginito Maimuzzolini. E de la sine ├«n╚Ťeles c─â, ulterior, Ginito nu s-a l─âsat nici el mai prejos. ╚śi-a numit b─âiatul, pe universitarul de azi, sosit ├«n lume ├«n 1972, Colito Emiltare Borea Maimuzzolini. Pasiona╚Ťii de istorie vor recunoa╚Öte imediat, ├«n interminabilul apelativ, parodierea numelui complet al sceleratului dictator italian ÔÇô Benito Amilcare Andrea Mussolini. O joac─â de peninsulari simpatici, care, inevitabil, l-a transformat pe Colito, italienistul, ├«ntr-un mizantrop feroce. H─âr╚Ťuit necontenit de glumele f─âcute pe seama identit─â╚Ťii sale, el a alunecat spre tipologia teroristului crescut ├«n traume.

├Än anii ÔÇÖ90, nu i-a fost greu s─â exercite teroarea asupra colegilor ╚Öi studen╚Ťilor. Abia ie╚Öi╚Ťi din tirania comunist─â, oamenii aveau ├«nc─â exerci╚Ťiul obedien╚Ťei ├«n fa╚Ťa vocii autoritare. Iar Colito d─âdea fr├«u liber impulsurilor autoritariste. C├«nd vorbea Maimuzzolini ├«n ╚Öedin╚Ťe, se f─âcea o lini╚Öte de morm├«nt. Nimeni nu ╚Öi-ar fi dorit s─â intre, nefast, ├«n colimatorul oratorului care, oricum, urla ╚Öi gesticula ├«ntr-un mod ├«nfrico╚Ö─âtor. Teatralitatea dictatorial─â mergea p├«n─â la imitarea, printr-o mimic─â terifiant─â, a satisfac╚Ťiei grosiere, afi╚Öate odinioar─â de ÔÇô cum s─â-i zicem? ÔÇô ÔÇ×protop─ârinteleÔÇŁ lui Colito Maimuzzolini, Benito Mussolini. Italienistul ├«╚Öi ╚Ťuguia buzele ╚Öi d─âdea mecanic din cap, a╚Ötept├«nd, cu arogan╚Ť─â, aplauzele ╚Öi ova╚Ťiile publicului (fie ╚Öi atunci c├«nd el era format strict din membrii grupuscului de la Italian─â, adic─â din patru-cinci indivizi semicatatonici). C├«nd, ├«n sf├«r╚Öit, dup─â c├«teva clipe de perplexitate colectiv─â, acestea (aplauzele ╚Öi ova╚Ťiile) izbucneau furtunos (tr─âd├«nd mai degrab─â o spaim─â visceral─â dec├«t un entuziasm mobilizator), profesorul schi╚Ťa un z├«mbet-grimas─â ╚Öi ├«╚Öi introducea palma dreapt─â ├«n deschiz─âtura sacoului ÔÇô privit ca o uniform─â militar─â. Colito ├«╚Öi ╚Ťinea ╚Öi cursurile la fel. Zbiera ╚Öi flutura bra╚Ťele prin aer, asemenea celor din secta Tremuricilor intra╚Ťi ├«n transa epifanic─â. Dac─â cineva ar fi mi╚Öcat ├«n timpul glorioasei reprezenta╚Ťii academice ╚Öi-ar fi riscat, cu siguran╚Ť─â, via╚Ťa. De aceea, studen╚Ťii st─âteau ca ni╚Öte stane de piatr─â, iar amfiteatrele, ├«n consecin╚Ť─â, ar─âtau, la orele apocalipticului retor italienist, precum Insula Pa╚Ötelui ├«n lumina soarelui de diminea╚Ť─â. Cum s─â mai faci poante pe seama numelui Maimuzzolini ├«n astfel de circumstan╚Ťe? Colito g─âsise formula magic─â de a ie╚Öi din spirala peiorativ─â: redevenise Mussolini, neg├«nd manifest spiritul jocular al predecesorilor s─âi, Stupito ╚Öi Ginito. Ei, dar, pe nesim╚Ťite, au venit anii actuali, cu studen╚Ťi emancipa╚Ťi, predispu╚Öi la nesupunerea civic─â. De la primul curs de istorie a literaturii italiene, ├«nainte de a ╚Öti precis numele profesorului de la catedr─â, doar observ├«ndu-i gestica turbat─â ╚Öi ascult├«ndu-i frazele l─âtrate, ei au ├«nceput s─â se agite ╚Öi s─â vocifereze. ├Än scurt─â vreme, ├«ntrebau sonor: ÔÇ×Cine-i, bre, maimu╚Ťoiul ─âsta v├«n─âtor-culeg─âtor?ÔÇŁ.

Apoi s-au c─â╚Ť─ârat pe b─ânci, ╚Ťip├«nd: ÔÇ×Me too!ÔÇŁ, ÔÇ×Je suis Charlie!ÔÇŁ, ÔÇ×Black Lives Matter!ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Antifa! Antifa!ÔÇŁ. Colito a c─âzut abrupt ├«n degringolad─â. Complet nebune╚Öte, s-a pus pe b─âtut pas de defilare pe coriodoarele Universit─â╚Ťii. Presa infatigabil─â, cum spuneam, nu a ├«nt├«rziat s─â apar─â. Al─âturi de ambulan╚Ťele cu sirenele pornite, bine├«n╚Ťeles.

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Filozofia lucrurilor mici, Editura Junimea, 2020.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
┼×oferii nu vor mai putea parca gratis ├«n centrul Bucure┼čtiului
├Äncep├ónd cu luna august ┼čoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate ├«n centrul Capitalei sau pe trotuar, a anun┼úat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre ┼či bariere automate, iar cei care parcheaz─â pe trotuar vor fi sanc┼úiona┼úi.
image
Un apropiat al lui Kad├«rov sus┼úine c─â cecenii ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ dac─â ÔÇ×Putin nu ├«i va opriÔÇŁ VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kad├«rov, Magomed Daudov, pre┼čedintele parlamentului cecen, afirm─â c─â unit─â┼úile cecene care lupt─â ├«n Ucraina ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ┬ádac─â ÔÇ×Putin nu le va opriÔÇŁ.
image
Firm─â IT din Cluj implicat─â ├«n e┼čecul unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la e┼čecul lans─ârii unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firm─â IT din Cluj, arat─â Forbes ├«n edi┼úia interna┼úional─â. Articolul a declan┼čat o serie de m─ârturii de la angaja┼úi ai companiei, dar ┼či o reac┼úie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.