Mai multă. Ce?

Publicat în Dilema Veche nr. 450 din 27 septembrie - 3 octombrie 2012
Tocqueville pe gheaţă jpeg

Da, dezbaterea e în toi. Vrem să schimbăm din temelii Uniunea Europeană. Aşa ne-a spus domnul Barroso, colegul şef al Comisiei (şedinţele Comisiei sînt „colegiale“ – aşa se numesc, dar domnul Barroso este şef, aşadar domnia sa ar fi un fel de coleg şef). Carevasăzică, în plenul Parlamentului European, spiciul său de acum cîteva zile descria viziunea unei federaţii de state suverane, prevestind „mai multă Europă“.

Colegul şef al Comisiei înţelege „mai multă Comisie Europeană“ atunci cînd spune „mai multă Europă“. Comisia este depozitarul competenţelor tehnice menite a adînci integrarea statelor membre. Comisia îşi doreşte, de la înfiinţare, cît mai multe reglementări comune tuturor şi visează la un buget propriu. În fapt, singura politică europeană cu adevărat comună este cea agricolă. Cele fiscale, sociale, de pensii, pentru educaţie sau chiar de mediu rămîn la îndemîna statelor membre, în grade mai mari sau mai mici ale deciziei naţionale. Aşa că, atunci cînd grăieşte despre integrarea politicilor fiscale (adică impozite structurate cam la fel în toată Uniunea), colegul şef se gîndeşte la un rol mai mare al Comisiei în triunghiul de putere de la Bruxelles.

Care a fost reacţia parlamentarilor? Firească. Ei au zis aşa: „Domnule Barroso, federaţie de state suverane aveţi deja, trebuie să mergem spre o Europă a cetăţenilor, mai democratică“. La Bruxelles, „mai multă democraţie“ se traduce prin „mai mult Parlament European“. Instituţia cu pricina duce de multă vreme o luptă cruntă de gherilă pentru a controla cît mai multe dintre deciziile Consiliului şi ale Comisiei. Tratatul de la Lisabona le-a dat multă satisfacţie europarlamentarilor, deoarece i-a băgat în seamă (se numeşte co-decizie) în cam toate chestiunile decizionale ale Uniunii. Poziţia „mai multă democraţie, adică mai mult Parlament“ nu prea are contestatari între deputaţii europeni, oricare le-ar fi familia politică. Toţi sînt într-un dulce consens. Pînă acum, avem un soi de „mai multă Europă“ dar condiţionată de „mai multă democraţie“. Adică „mai multă Comisie“ dacă ea împarte puterea şi vom avea şi „mai mult Parlament“.

Ce lipseşte? Evident, virtutea fundamentală a Uniunii Europene: diversitatea! Nu ne lăudăm noi cu faimosul „Unitate în diversitate“? Eh, cine e responsabilul pentru menţinerea diversităţii? Evident, Consiliul. Adică exact cei 27 de şefi de stat şi de guvern. Ei răspund de apărarea intereselor naţionale. La cum e gîndită construcţia comunitară în acest moment, definită prin tratatele fondatoare, adevăraţii şefi (oamenii cu decizia, carevasăzică) sînt ei, cei 27. Ei îl numesc pe colegul şef, în urma unor complicate (şi netransparente) negocieri de culise. Aşadar, intenţiile „mai multă Europă“ şi „mai multă democraţie“ trebuie să fie aprobate de responsabilii cu „mai multă diversitate“. Dacă ei nu vor dori să cedeze din influenţă şi putere Parlamentului şi Comisiei, situaţiunea va fi delicată. În fapt, tratatele fondatoare ar trebui oricum modificate. Numai că (ne amintim de cînd cu zavera „Lisabona“) orice astfel de schimbare presupune ani de negocieri, muncă, referendumuri şi avize naţionale. Greu. Foarte greu.

În plus, pentru ca fandaxia să fie completă, printre rîndurile discursurilor bruxelleze se citeşte o altă dandana: pe lîngă „unitate în diversitate“ apare nuanţa „diversitate în diversitate“. Altfel spus, nu toţi cei din Consiliu ar fi îndrituiţi să îşi dea cu părerea, în mod egal, asupra chestiunilor comunitare. Cei din euro-land rîvnesc la un cuvînt mai greu (de fapt, cu mult mai greu, căci mai greu e şi acum) în tot ceea ce priveşte viitorul comun. Ceilalţi, cei din non-euro-land, crîcnesc. Nu li se pare normal ca deciziile care îi vor afecta serios să fie luate fără ei. Gîndiţi-vă măcar la sectorul bancar, menit a intra în reglementări comune în tot spaţiul unional. Vă închipuiţi măcar o secundă City-ul londonez acceptînd reglementări croite la Bruxelles fără consultarea şi deplina reflectare a intereselor sale specifice?

Deocamdată, nu îmi dau seama dacă vom avea „mai multă Europă“, „mai multă democraţie“ sau „mai multă diversitate“. Poate va ieşi ceva cu cîte puţin din fiecare. „Mai multă…“ va fi oricum. Cu siguranţă. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Ucraina ar putea primi rachete ATACMS cu rază de acțiune de 300 km FOTO PROFIMEDIA
Cum ar putea afecta războiul din Ucraina rachetele cu lungă acțiune care lovesc Rusia. În ce direcție va merge Trump
Statele Unite au permis pentru prima dată Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei.
Afif Hezbollah ALMAYADEEN png
Șeful presei Hezbollah a fost ucis într-un atac israelian la Beirut. Era una dintre puținele fețe publice rămase ale grupării
Hajj Mohammed Afif al-Nabulsi, șeful relațiilor cu presa ale Hezbollah, a fost ucis alături de alte trei persoane într-un atac israelian asupra biroului partidului socialist arab Baath din Beirut.
cluj wings bloc. foto remus florescu
Dezvoltator imobiliar, despre investiția într-un apartament la Cluj: „E atractivitatea prostului. Treceți pe lângă blocurile noi și vedeți”
Cluj-Napoca este cel mai scump oraș din România la imobiliare pentru că există cerere, în ciuda prețurilor exorbitante. Dorin Bob, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Cluj, dezvăluie tristul adevăr despre construcțiile finalizate în ultimii ani în oraș: foarte puține sunt locuite.
Ciuperci FOTO Shutterstock (7) jpeg
Beneficiile uimitoare ale ciupercilor. Ce spune un specialist în alimentație
Vitamina D este un hormon pe care corpul nostru îl produce în timpul expunerii la soare, dar este și un nutrient pe care îl asimilăm din alimente. Spre exemplu, ciupercile reprezintă o sursă excelentă de vitamina D naturală, care este esențială pentru sănătatea și buna funcționare a oaselor și a muș
„Ovidius printre sciţi”, pictură din 1862, de Eugène Delacroix (© Wikimedia Commons)
Populații antice misterioase care au trăit pe teritoriul României. Cine au fost ”conducătorii cu toiege„ și tribul mistrețului„, și legătura lor cu dacii
Pe teritoriul de astăzi al României au trăit numeroase populații de-a lungul istoriei. Două dintre acestea sunt misterioase, cu origini incerte, învăluite parțial în mit și legendă. Unul dintre acestea a devenit un aliat de încredere al dacilor.
Satul Urșici din Hunedoara. Foto: Cristian Resiga
Satul arhaic unde erau venerați lupii și urșii. Legătura stranie a locului ascuns în munți cu zeul dacilor, Zamolxis
Doar câteva familii mai locuiesc permanent în satul Urșici din Hunedoara, aflat la aproape 1.000 de metri altitudine. Așezarea din Munții Orăștiei este faimoasă, pentru priveliștile sale pitorești, dar este și un loc neobișnuit, datorită tradițiilor din trecutul său.
zapada apuseni1 jpeg
Cum a reacționat un turist din Brazilia când a văzut pentru prima dată zăpadă în România! A gustat din omăt: „E minunat!"
Un tânăr din Brazilia, ajuns în România, mai exact, în munții Harghita Mădăraș, a văzut pentru prima dată zapada. Acesta a făcut tumbe și a gustat din omăt. În aceste zile, cei mici au dat start sezonului de săniuș, iar cei mari s-au plimbat pe traseele acoperite de nea.
Şiiţi houthi yemeniţi ridică armele în timpul luptelor lângă palatul prezidenţial din  Sanaa Yemen FOTO AP
Previziunea româncei care s-a specializat în analiza Orientului Mijlociu cu șeful CIA. „O să înceapă cu discursuri inflamate și inflamatorii”
Există focare de război care s-ar putea extinde în următoarele decenii, dar în prezent marile puteri nu au interes ca acestea să escaladeze, spune Ioana Constantin Bercean, expertă în Orientul Mijlociu. Cel mai probabil, SUA, chiar și cu Trump, vor avea o politică mai degrabă prundentă în zonă.
furie
Cum îți distruge furia corpul: șapte ore de cortizol în exces
Furia provoacă încordarea mușchilor, mai ales în zona gâtului și umerilor. „Este nevoie de șapte ore pentru ca nivelul de cortizol să revină la normal”, atrage atenția un specialist. Dar ce efecte devastatoare și nebănuite, are, de fapt, furia asupra corpului tău?