Mă dusei să trec la Oooolt...

Publicat în Dilema Veche nr. 654 din 1-7 septembrie 2016
Nevoia de Securitate jpeg

...Şi-l tot trecui, de cam patru-cinci ori pe zi, dus și-ntors. Avînd în vedere că, la locul faptei, avea cam trei metri lățime, nici măcar nu fuse mare vitejie (nu avusei parte de nici un podar care să-mi ceară zlotul, că trecutul punții era pe veresie).

Păi, dacă Oltu’ așa mic era, e clar că eram pe undeva prin Ținutul Secuiesc, prin zona aia drăguță, cu multe stegulețe albastre și simpatice pe la porți, cu kürtöskalács pe masă și cu localități care se termină toate cu sufixul „-falva“ (adică un soi de „sat“, în ungurește).

Așa că, în vreme ce toate cunoștințele mele se prăjesc la soare pe lîngă vreo piscină prin Grecia (cei economi), Bulgaria (cei normali) sau Mamaia (cei plini de bani), noi dîrdîiam pe lîngă gheața de dimensiuni olimpice a patinoarului din comuna traversată de Olt și al cărei nume se termină în „falva“. Asta pățești atunci cînd copilul insistă că are o pasiune pentru patinaj artistic: te muți toată vara “la rece“, întotdeauna prin Ardeal: Brașov, Miercurea Ciuc sau Cîrța (alte opțiuni în România nu există, oricum). Așa că, în timpul în care copiii fac antrenament, noi, părinții, avem tot timpul de pe lume să socializăm (la o cafea de la „automat“ sau pur și simplu la o țigară, încercînd să ne încălzim bătrînele oase în fața patinoarului, în mijlocul verii, după cîte o repriză de chibițat, la 4-5 grade, pe lîngă mantinelă). Între timp, sportivii care nu au treabă fac ce fac toți cei ca ei, în toată lumea: trag o joacă! Așa ne-am pomenit noi, părinți din București și Ciuc, privind la tinerii de clasa a II-a O. și S., care se duelau vitejește cu cîte un băț, pretinzînd că sînt niște cavaleri fantastici dintr un serial de pe Cartoon Netwoork. Se înțelegeau de minune, avînd în vedere că unul nu știa boabă de maghiară, iar celălalt habar n-avea românește. Mama lui O. se scuză (într-o limbă românească foarte bună): „Nu prea are cînd să învețe românește, are doar opt ani, e numai clasa a II-a, noi în casă vorbim numai ungurește, iar în toată comuna e un singur român, venit aici acum douăzeci de ani, din Botoșani. Cu cine să învețe română? Scuze! De-abia cîrpește cîte-un pic în engleză.“ Imediat după ce se îndepărtează un pic, apare reacția „evreul care nu-i de față este clar jidan“. „Auzi, fată, cică nu are cu cine să învețe, nu le e rușine? Fată, sîntem în România, să facă bine să-l învețe întîi românește.“ Caut să protestez, timid. Cine să-l învețe? La ce i-ar trebui, pînă mai încolo? În fond, copilul nu a văzut sau auzit vreun român pînă cînd să facă patinaj și să-l cunoască pe bunul lui prieten bucureștean, S. Cu care se înțelege la joacă, de minune! Pe limba lui Cartoon Network. Nu pe românește, nici pe ungurește.

Asta am pățit și cu Gyuri, gazda la care am stat. Născut și crescut în Budapesta, însurat cu o fată din secuime și mutat în “falva“ din zona Csik-ului, el avea chef de vorbă cu noi. L-am ajutat (simbolic) să-și repare un motor, în curte, am vorbit o grămadă despre proaspăta lui pasiune pentru albine. În ce limbă? În aia a lui Discovery. Nu prea știa o boabă românește (pentru că nu îi trebuia la nimic, fie vorba între noi, avînd în vedere că singurul român din comună, botoșăneanul, știe ungurește pînă cînd se-mbată, moment în care uită tot ce a-nvățat), dar, la sfîrșitul sejurului, mi a mulțumit că l-am ambiționat să-nvețe românește, cît de cît. A-nvățat cum se zice miere, stupi, bio-eco, albine, precum și alte chestii mai sofisticate, cum ar fi „specific secuiesc“ (asta ne trebuie pentru firma magazinului pe care plănuim să-l deschidem împreună în București, cu bunătăți din zonă… – dacă există specialități rusești în toată Capitala, în magazine cu „specific slav“, de ce nu ar exista și cele secuiești?).

Am plecat de-acolo cu un gînd: să propun la TVR niște programe (atît pentru copiii de opt ani, cît și pentru adulții ca Gyuri) care să-i ajute să învețe românește, pentru ei, pentru a le fi lor mai bine. Am aflat părerea bucureștenilor, ca niște tari naţionaliști ce sînt. Tare aș fi curios să aflu și părerea UDMR-ului. Ar fi de acord cu atare propunere? 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.