Lupta cu migraţia: să fim nişte generoşi pragmatici!

Publicat în Dilema Veche nr. 601 din 19-25 august 2015
Lupta cu migraţia: să fim nişte generoşi pragmatici! jpeg

Categoric, imaginile-simbol ale acestei veri au fost acelea cu grupurile de migranţi agăţîndu-se cu disperare de garniturile trenului Eurostar ori cu plajele italiene sau insulele greceşti asaltate de cei ajunşi la bordul unor ambarcaţiuni ca vai de ele – asta în cazul în care aceşti dezmoşteniţi ai soartei au avut norocul să supravieţuiască aventurii pe mare. 

Europa, în întregul ei – Uniunea Europeană, adică –, este depăşită din start de această provocare. Pur şi simplu nu există la ora actuală o politică europeană în domeniul azilului. Şi nu există fiindcă statele membre n-au dorit ca aceasta să existe, adică n-au dorit să lase problema în mîinile instituţiilor europene. Nu au vrut să piardă controlul. În această situaţie, teoretic şi practic, problema Italiei rămîne problema Italiei şi nu a Europei. La fel în cazul Greciei sau în alte situaţii.

După regulile de azi, fiecare stat membru se descurcă după propriile legi cu cei ajunşi pe teritoriul său – îi găzduieşte pînă la soluţionarea cererilor, le asigură condiţii minime de trai şi de educaţie pentru copii. Cei ale căror dosare sînt pînă la urmă respinse (marea majoritate) trebuie retrimişi de unde au venit, dar şi aici apar probleme. Unde să fie trimişi? Cu ce autorităţi să mai discuţi la Damasc sau la Tripoli? Ori în Somalia, unde guvernul oficial mai controlează doar o parte din capitala Mogadishu? Sau în Eritreea, unde guvernul recrutează forţat oamenii în armată, de unde „uită“ cu anii să-i mai treacă în rezervă, timp în care îi foloseşte la muncă forţată? 

În Uniunea Europeană, lucrurile au mers cum au mai mers pînă cînd amploarea fenomenului a pus statele în situaţii dificile şi – ceea ce este şi mai rău – a produs nemulţumiri în rîndul cetăţenilor, a făcut să crească sentimentul de insecuritate şi a suflat în pînzele xenofobiei şi ale intoleranţei. 

Potrivit unui raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), publicat la finele săptămînii trecute, migraţia ilegală în Uniunea Europeană a atins un nivel record de 237.000 de persoane, de la începutul anului. Dintre acestea, mai mult de jumătate (135.000) au intrat prin Grecia. „O criză umanitară fără precedent“, se spune în raportul OIM.

Vestea proastă este că fenomenul nu va înceta prea curînd, cîtă vreme nu se întrevede o soluţie pentru pacificarea Orientului Mijlociu şi a nordului Africii. Mult timp de aici înainte, locuitorii din aceste regiuni vor fi gata să înfrunte orice risc pentru a pune piciorul oriunde în Europa. În definitiv, o noapte petrecută într-un pat dintr-un centru de azil ori chiar într-un adăpost improvizat cine ştie pe unde prin Europa înseamnă rai faţă de ce au lăsat aceşti oameni la ei acasă. Cel puţin nu există teama de bombardamente sau de grupurile armate care pot ucide oricînd, pe oricine. De aceea, pe aceşti oameni nu-i va speria nici o reglementare dintr-un stat european menită să le descurajeze venirea, nu-i va descuraja nici un zid ridicat la frontiere de un stat sau altul. În definitiv, nimic nu poate fi mai rău decît viaţa într-o casă bombardată şi spectrul zilnic al morţii. Este o goană disperată pentru supravieţuire. 

Situaţia pare să se schimbe, în sfîrşit, din moment ce, în această săptămînă, cancelarul german Angela Merkel a pledat pentru o politică europeană comună în materie de azil. Sigur, ar putea fi vorba despre reguli europene, despre centre europene de primire sau un sistem comun de apărare a frontierelor. Dar oare aceste soluţii defensive se vor dovedi suficiente? Mai degrabă nu, cîtă vreme nu se va acţiona direct asupra cauzelor profunde ale valului migraţionist. Dacă, de exemplu, Libia, Irak, Siria, Yemen, Nigeria, Sudan sau Mali sau alte state vor rămîne tărîmuri ale morţii. Mai mult: escaladarea conflictului din Ucraina ar putea duce la o criză a refugiaţilor proveniţi din această ţară, după cum avertiza, chiar în România, comisarul Corina Creţu. Stagnarea reformelor din Balcanii de Vest şi apariţia unei noi generaţii, care nu a cunoscut războiul, dar se confruntă cu lipsa de perspective, a dus la creşterea presiunii migraţioniste şi dinspre aceste state europene. 

Uniunea Europeană trebuie să lucreze ACOLO pentru stabilizarea situaţiei, pentru neutralizarea grupărilor criminale, pentru a le da oamenilor de acolo o şansă de a-şi duce viaţa în siguranţă. Şi da, pentru a oferi acelor regiuni o perspectivă. Înseamnă toate acestea generozitate? Poate. Dar, în primul rînd, este interesul apărării Uniunii Europene. Este o generozitate pragmatică. 

Efortul va fi îndelungat şi costisitor, dar cu greu se poate întrezări o altă soluţie. Uniunea trebuie să se pregătească pentru o acţiune externă de amploare, cu toate aspectele ei: politic, de

, strategic şi, da, militar. Un pas uriaş pentru întărirea identităţii europene? Posibil. Sau o lipsă de acţiune şi o prăbuşire cu zgomot, din care se vor mai face auzite doar vocile dezacordate ale extremei drepte. 

Ovidiu Nahoi este realizator la TVR2. 

Foto: wikimedia commons

p 7 Jame Madison WC jpg
Revenirea antifederalismului
Urmașii intelectuali ai lui Madison au înțeles totodată că această Constituție a permis mai mult decît crearea unui ansamblu de state suverane.
640px Empire State Building MET DP106404 jpg
„Marea demisioneală” nu a trecut din America în Europa
„Marea demisioneală” este un curent care a plecat din Statele Unite ale Americii și a ajuns, mult mai puțin intens, în Europa.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Alte fronturi
Pariul lui Vladimir nu e că poate învinge Vestul,ci că Vestul poartă în suflet și în conduită premisele propriei înfrîngeri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Tutuiala
Ne scufundăm în omogenitatea lui „tu”, iar „tu” evoluează semantic spre „nimeni”.
Frica lui Putin jpeg
Omul: excepție în excepție în excepție în excepție
Și totuși, noi – excepție în excepție în excepție... – avem fantezia de a ne proclama drept normă, ba chiar scop și sens ale Universului. Admirabil tupeu!
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Sînt un deviaționist
Nebun de ură antioccidentală, nebun de sine, nebun mistic, treaba lui ce fel de nebun o fi, dar e nebun. Și simt că în „tribul” meu mă privesc de-aproape tot mai mulți nebuni...
Mussolini Salsomaggiore Terme 1941 jpg
Un secol de la Marș
A doua zi, pe 29 octombrie, regele i-a cerut lui Mussolini să formeze un nou guvern, învestindu-l astfel cu funcția de prim-ministru al țării.
Iconofobie jpeg
Virtuțile fatalismului
„Fatalismul” și „fatalitatea” reprezintă două noțiuni prea puțin agreate de oameni. În termenii filozofiei Facebook de astăzi, sînt genul de „postări” cu slabe șanse de a primi multe like-uri.
„Cu bule“ jpeg
Bulevarde și bulevardiști
Cuvîntul bulevardist putea fi format foarte ușor în română, de la bulevard, deja împrumutat din franceză (din boulevard) la jumătatea secolului al XIX-lea.
HCorches prel jpg
Ce boacăne mai fac elevii
Este utopic să credem că boacănele elevilor și problemele lor, ale vîrstei lor, pot fi anulate, că ele pot dispărea.
Un sport la Răsărit jpeg
Thierry Henry crede că VAR-ul omoară bucuria fotbalului. Păi, e mai bine cu VAR sau era mai bine fără VAR?
VAR, cînd funcţionează corect, nu cu sughiţuri, ca la noi, şi cînd nu e lăsat pe mîna unor Bonnie cu fluier şi Clyde cu joystick, e Lumea Nouă a acestei lumi vechi.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Polițiști
Evident că nu voiau decît mită. Cu 5 sau cel mult 10 dolari, te lăsau să pleci.
O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.

Adevarul.ro

vaccin HPV jpg
Mituri despre vaccinarea anti-HPV
Comitetul de Prevenție al Societății Europene de Oncologie Ginecologică a identificat câteva mituri și mesaje false vehiculate pe internet cu privire la vaccinarea anti-HPV. Acestea sunt demontate într-un articol de specialitate publicat de BMJ – Jurnalul medical britanic.
Societatea Timisoara FOTO Ștefan Both jpg
Societatea Timişoara cere modificarea Legii Decoraţiilor: să fie deposedați și condamnații cu suspendare
Societatea Timișoara face un apel la parlamentarii de Timiș cu privire la demersul de retragere a decorațiunilor și Ordinelor Naționale ale României, oferite celor care au fost condamnați definitiv într-un proces penal.
Portofel gol saracie bani FOTO Shutterstock
Veniturile lunare ale unei gospodării din România au ajuns la 6.241 lei. Destinaţiile cheltuielilor
Veniturile totale medii lunare pe gospodărie au reprezentat 6.241 lei în trimestrul II din 2022, iar pe persoană veniturile au fost de 2.481 lei, arată datele INS.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.