Lumi paralele la Bucureşti şi Bruxelles – Banii europeni

Publicat în Dilema Veche nr. 505 din 17-23 octombrie 2013
Ecourile tragediei jpeg

„În aceste zile am două priorităţi: să mă văd cu primarii şi cu jurnaliştii.“ Asta se spune că le-ar fi cerut comisarul pentru Dezvoltare Regională, Johannes Hahn, colaboratorilor săi înainte de deschiderea Open Days – zilele europene ale oraşelor şi regiunilor, manifestare desfăşurată săptămîna trecută la Bruxelles.  

Ajunsă deja la a XI-a ediţie, manifestarea înseamnă zeci de întîlniri cu membri ai administraţiilor locale, ai Comitetului Regiunilor, ai Comisiei Europene, bineînţeles, împreună cu mass-media. Se discută, evident, despre dezvoltarea regională.  

Iar anul acesta, întîlnirea a fost cu atît mai importantă cu cît noua politică de dezvoltare regională, propusă de comisarul Hahn, este foarte aproape de a intra în vigoare – mai rămîne de dat un vot în Parlamentul European. Este, dacă vreţi, echivalentul noii Politici Agricole Comune, iniţiate de comisarul român Dacian Cioloş, dar în domeniul dezvoltării regionale şi al fondurilor de coeziune.

Faptul că la noi s-a vorbit mai mult despre noua politică agricolă şi mai puţin despre schimbarea regulilor jocului în politica de coeziune este simptomatic. Ambele politici ale Uniunii Europene sînt esenţiale pentru România. Iar explicaţia e simplă: nu avem la îndemînă alte instrumente mai bune pentru a ne apropia de obiectivul nostru istoric: reducerea diferenţelor faţă de Occident.

Întîmplarea a făcut ca întîlnirea din biroul comisarului Hahn să aibă loc pe 8 octombrie şi tocmai în momentul în care, la Bucureşti, premierul Ponta prezenta, în Camera Deputaţilor, Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020. Iar de la Bruxelles se anunţa deblocarea, în sfîrşit, a ultimului program din lista celor suspendate, cel pentru creşterea competitivităţii economice.  

Nici că se putea un moment mai bun pentru a se vedea ce diferenţă este între abordările de la Bucureşti şi Bruxelles în privinţa politicii regionale. Bătălie politică la baionetă la Bucureşti, discursuri scrîşnite, acuzaţii reciproce putere – opoziţie, legate de nivelul scăzut al absorbţiei şi suspendarea programelor. Un fel de rîde ciob de oală spartă. Şi semnalul de la Bruxelles: sînteţi în aceeaşi barcă şi pierdeţi banii dacă nu gîndiţi strategic!  

De fapt, aşa şi începe comisarul, fără a mai aştepta întrebarea: „În viitor se va produce o schimbare de accent, dinspre infrastructură către dezvoltarea economiei. Asta nu înseamnă că nu vom sprijini dezvoltarea infrastructurii, mai ales într-o ţară ca România. O vom face. Dar este important să înţelegem că, dacă vorbim despre cum să reducem diferenţele dintre nivelurile de trai, atunci trebuie să ne adresăm sectorului de business – este bine să avem autostrăzi, desigur, dar trebuie să avem şi bunuri pe care să le transportăm pe aceste autostrăzi. Iar prioritatea noastră este de a crea locuri de muncă. (...) Este la fel de important să înţelegem că proiectele trebuie să aibă la bază strategii. Nu mai putem avea proiecte individuale, iar apoi nimeni să nu se întrebe dacă acestea corespund unei strategii generale.“  

Cu alte cuvinte, accentul se mută de pe cantitate („Cheltuiţi-ne banii, nu contează pe ce, numai cheltuiţi-i!“) pe calitate: banii europeni trebuie să contribuie la atingerea unor obiective clare de dezvoltare regională. Bineînţeles, în interesul întregii Uniuni. Nu se va investi pur şi simplu într-un pod – se va investi într-un pod pentru că această lucrare va servi, eventual, transportului mărfurilor produse de un grup de IMM-uri finanţate tot din programe europene.

„Dacă vorbim despre transporturi – şi asta am discutat şi cu ministrul român Ramona Mănescu – este nevoie de o strategie generală de transport, care să cuprindă drumuri, căi ferate, aeroporturi, porturi maritime, dar şi fluviale, fiindcă România este o ţară dunăreană.(...) Dacă vorbim despre IMM-uri, atunci trebuie ca dezvoltarea lor să se bazeze pe o strategie. Deci, România trebuie să ştie care îi sînt domeniile cu potenţial de creştere. Trebuie să existe ghiduri în acest sens, în stare să spună da sau nu, în funcţie de cum anumite proiecte corespund strategiei. Dacă nu, banii pot fi presuspendaţi. Trebuie să existe rezultate cuantificabile pînă la sfîrşitul anului 2020, pentru a se putea justifica cheltuirea banilor europeni“, atrage atenţia comisarul Hahn.

Veşti proaste, aşadar, pentru guvernanţi şi pentru membrii administraţiei, veşti îngrozitoare pentru baronii locali şi pentru clienţii acestora din mediul de afaceri, abonaţi la banii publici. Efortul pentru atragerea banilor va trebui să fie şi mai mare, proiectele nu vor mai putea răspunde doar unor interese locale. Comisia se va implica şi mai mult în controlul folosirii banilor. Normal: cetăţeanul din statele care contribuie cel mai mult la bugetul european vrea să ştie mai clar la ce sînt folosiţi banii lui în „Estul sălbatic“. Iar euroegoismul cîştigă tot mai mult teren în Uniune.  

Da, Acordul de Parteneriat a fost prezentat în faţa parlamentarilor de la Bucureşti şi – după cum spune chiar oficialul de la Bruxelles – România nu este ultima în acest proces. „Alte state sînt“, ne asigură comisarul. După care vine însă şi atenţionarea: „Ceea ce aşteptăm de la România este un concept clar despre cum proiectele pot fi axate pe rezultate concrete. (...) În principiu, direcţia şAcordului de Parteneriat prezentat de premierul Pontaţ este bună, dar ceea ce ne dorim acum este ca autorităţile române să fie capabile să lucreze strategic. Nu mai este vorba despre proiecte individuale. (...) Vrem strategii relevante – şi acestea vor fi condiţii prealabile pentru efectuarea plăţilor.“

Întrebarea este cum vor reuşi Guvernul de la Bucureşti şi administraţia din România să răspundă actualelor cerinţe ale Uniunii Europene, cînd rezultatele au fost lamentabile, şi în condiţiile ceva mai relaxate, valabile pînă acum. Mai ales că, la noi, dezvoltarea regională reprezintă un subiect de dispută politică şi în nici un caz o preocupare strategică.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

Adevarul.ro

image
Motivul stupid pentru care o grădiniţă din Hunedoara a fost mâzgălită cu mesaje de ură şi ameninţare VIDEO
O grădiniţă din Hunedoara a fost vandalizată. Autorii distrugerilor au lăsat mesaje de ameninţare şi de ură pe faţada clădirii.
image
Un general rus obez şi retras din activitate, trimis să lupte în războiul din Ucraina: „Nimeni nu-i poate refuza supunerea”
Un general rus pensionat şi obez, a fost trimis de Vladimir Putin să lupte în prima linie în războiul din Ucraina care se desfăşoară mai ales în partea de est a ţării. Decizia vine în contextul în care armata rusă pierde tot mai mulţi militari de rang înalt pe câmpul de luptă.
image
„Q”, internautul de la care a pornit mişcarea QAnon, a revenit pe forumurile web după 2 ani de pauză: „Să jucăm încă o dată?”
Utilizatorul anonim cunoscut sub numele de „Q” al forumurilor 4chan şi 8kun, personaj ale cărui anunţuri criptice au dat naştere teoriei conspiraţiei fasciste pro-Trump cunoscută drept QAnon, şi-a reluat postările după o pauză de aproape doi ani.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.