Lucruri importante pe care nu le-am observat

Publicat în Dilema Veche nr. 439 din 12-18 iulie 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Se poate ca Europa să stea cu ochii pe noi, în aceste zile fierbinţi, la propriu şi la figurat. Dar, în acelaşi timp, Europa şi lumea merg mai departe, fără să le pese prea mult de ce se întîmplă în România. Ocupaţi cu războiul politic intern, am putut scăpa din vedere cîteva evenimente importante pentru întreaga Europă.

Britanicii, încă un pas mai departe de Europa. După un summit european care a mai făcut un pas spre integrare, cel puţin la nivelul zonei euro, premierul David Cameron anunţă un referendum, cu privire la viitorul ţării în cadrul Uniunii Europene.

Nu va fi un referendum pentru rămînerea sau ieşirea din Uniune, dar ar urma să marcheze cu litere de foc domeniile în care Londra nu doreşte amestecul instituţiilor europene.

„Nu cred că părăsirea Uniunii Europene ar fi cel mai bun lucru pentru Marea Britanie. Dar nu cred nici că păstrarea actualului statut este corectă“ – scria David Cameron, într-un articol din Sunday Telegraph, publicat pe 1 iulie.

Londra vrea să recupereze mai multe atribuţii pe care, în prezent, le-a delegat către Bruxelles. În cazul Marii Britanii însă, nu prea sînt multe de recuperat, dar tot au mai rămas reglementările privind sectorul financiar sau cele privind piaţa muncii. Altfel, Londra oricum nu participă la Fondul şi la Mecanismul European de Stabilitate, spune NU uniunii bugetare şi uniunii bancare, respinge creşterea bugetului Uniunii sau taxa pentru tranzacţii financiare.

Problema este că, pe măsură ce zona euro se integrează tot mai puternic, Marea Britanie se îndepărtează tot mai mult de aceasta. Referendumul anunţat de David Cameron nu va viza ieşirea din Uniune, dar un viitor referendum s-ar putea să conţină această întrebare. Mai ales că noua generaţie a Partidului Conservator, al cărei lider este primarul Londrei, Boris Johnson, este puternic eurofobă.

Problema este că Marea Britanie ar putea să nu fie singura ţară membră care are pe agendă o listă de excepţii de la piaţa unică. Cehia sau Suedia, state care oricum nu au în vedere aderarea la eurozonă, ar putea, la rîndul lor, să ceară derogări după model britanic. Distanţa dintre acestea şi o zonă euro din ce în ce mai integrată se va mări considerabil. Astăzi se vorbeşte despre o Europă cu mai multe viteze, în viitor s-ar putea vorbi despre o Europă cu mai multe „insule“.

Finlanda şi Olanda, probleme pentru euro. Nici nu s-au stins încă ecourile Consiliului din 28 şi 29 iunie, că două state membre pun deja sub semnul întrebării deciziile luate acolo. Olanda şi Finlanda şi-au pus în gînd chiar să blocheze mecanismul care ar contribui la salvarea băncilor. În cadrul summit-ului din 28 şi 29 iunie, liderii europeni eu decis ca Fondul şi apoi Mecanismul European de Stabilitate să poată participa la recapitalizarea băncilor. Nu înainte însă de a pune la punct un sistem comun de supraveghere bancară.

Aplicarea mecanismului va necesita unanimitatea statelor din eurozonă şi pare puţin probabil ca aceasta să fie obţinută. Potrivit unui raport trimis de guvernul de la Helsinki unei comisii parlamentare, Finlanda şi Olanda ar putea uza de dreptul de veto. Astfel că optimismul pieţelor s-a potolit brusc.

„Sîntem pregătiţi pentru toate scenariile, inclusiv abandonarea monedei unice europene“, avertiza Jutta Urpilainen, ministrul de Finanţe al Finlandei, la puţine zile după ultimul Consiliu European.

Pur şi simplu, Finlanda şi Olanda nu vor să plătească pentru alţii. În Olanda vor fi alegeri în septembrie, iar tema acoperirii datoriilor altora este extrem de nepopulară. Cît priveşte Finlanda, anul trecut, guvernul de la Helsinki a obţinut un acord bilateral cu Atena, care i-a garantat recuperarea directă a sumelor oferite pentru salvarea Greciei. Acum, Finlanda vrea un acord similar cu Spania, şi probabil îl va obţine. Aceasta, cu toate riscurile ca şi alte state membre să ceară, în viitor, garanţii similare din partea statelor datornice.

Se pune însă întrebarea: unde au fost Finlanda şi Olanda atunci cînd Consiliul European a luat deciziile? Simplu: au fost acolo. Încă o dată se dovedeşte că unii lideri politici europeni spun una la Bruxelles, şi cu totul alta, odată întorşi acasă.

ACTA a murit. Deocamdată. În ultima sesiune plenară dinaintea vacanţei de vară, Parlamentul European a respins cu o majoritate concludentă Acordul comercial împotriva Contrafacerilor, ACTA. S-au dat 478 de voturi pentru respingerea acordului, faţă de 165 de abţineri şi numai 39 de voturi pentru acord. Iar Parlamentul nici nu a mai aşteptat o eventuală pronunţare a Curţii Europene de Justiţie, aşa cum cerea comisarul european pentru comerţ, Karel de Gucht. Este o mare victorie a cetăţenilor europeni, dar ACTA s-ar putea întoarce, la un moment dat, sub o altă formă.

Germania şi Rusia decid viitorul Transnistriei. La sfîrşitul lui iunie, în orăşelul Rottach-Egern, o liniştită staţiune din Alpii Bavariei, a avut loc o întîlnire discretă, dar importantă, între reprezentanţii Republicii Moldova şi cei ai regiunii separatiste transnistrene. Nu se ştie exact care a fost obiectul discuţiilor, dar mai multe clarificări se aşteaptă de la vizita pe care cancelarul Merkel o va face la Chişinău, la sfîrşitul lui august. Presa din stînga Prutului a intrat deja în trepidaţii. Analiştii se tem că mai vechiul plan de federalizare a Republicii Moldova ar putea fi reînviat, într-o nouă formulă, girată politic de Moscova şi sponsorizată de Berlin. Presa de la Chişinău se teme că aplicarea planului de federalizare ar transforma mica republică într-un conglomerat de mici feude, asta pentru că exemplul autonomiei ar fi urmat imediat şi de Găgăuzia. Un stat astfel slăbit ar intra imediat în sfera de dominaţie a Moscovei, iar viitorul său european ar fi compromis – se mai comentează la Chişinău. Deocamdată, din partea României, susţinător declarat al integrităţii Republicii Moldova, nici o reacţie oficială.

De urmărit! 

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni economice la The Money Channel. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Japonia mănâncă mici și sarmale. Românul care le prepară: „Clienții ling farfuria“ VIDEO
În vizită în Japonia, Andreia și Ionuţ, vloggerii de la canalul de YouTube „HaiHui în doi”, au prezentat povestea românului care vinde mici și alte feluri de mâncare tradițională în Țara Soarelui Răsare.
image
Dilema incredibilă a unui român din Spania: „Am aflat că nu sunt tatăl copiilor mei, ce să fac?“
Postarea în care un bărbat a dezvăluit că prietenul său văduv a aflat că ai săi copii, rămași doar în grija sa, nu sunt de fapt ai lui, a devenit virală pe Facebook.
image
File de istorie. S-au plantat curmali, bananieri și palmieri pentru vizita Împăratului Franz Josef FOTO
Un oraș din vestul României a fost între 9 și 12 septembrie 1893 centrul de interes al Imperiului Austro-Ungar. Împăratul Franz Josef şi trei arhiduci au fost așteptați cu mare fast.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.