Lucruri importante pe care nu le-am observat

Se poate ca Europa să stea cu ochii pe noi, în aceste zile fierbinţi, la propriu şi la figurat. Dar, în acelaşi timp, Europa şi lumea merg mai departe, fără să le pese prea mult de ce se întîmplă în România. Ocupaţi cu războiul politic intern, am putut scăpa din vedere cîteva evenimente importante pentru întreaga Europă.

Britanicii, încă un pas mai departe de Europa. După un summit european care a mai făcut un pas spre integrare, cel puţin la nivelul zonei euro, premierul David Cameron anunţă un referendum, cu privire la viitorul ţării în cadrul Uniunii Europene.

Nu va fi un referendum pentru rămînerea sau ieşirea din Uniune, dar ar urma să marcheze cu litere de foc domeniile în care Londra nu doreşte amestecul instituţiilor europene.

„Nu cred că părăsirea Uniunii Europene ar fi cel mai bun lucru pentru Marea Britanie. Dar nu cred nici că păstrarea actualului statut este corectă“ – scria David Cameron, într-un articol din Sunday Telegraph, publicat pe 1 iulie.

Londra vrea să recupereze mai multe atribuţii pe care, în prezent, le-a delegat către Bruxelles. În cazul Marii Britanii însă, nu prea sînt multe de recuperat, dar tot au mai rămas reglementările privind sectorul financiar sau cele privind piaţa muncii. Altfel, Londra oricum nu participă la Fondul şi la Mecanismul European de Stabilitate, spune NU uniunii bugetare şi uniunii bancare, respinge creşterea bugetului Uniunii sau taxa pentru tranzacţii financiare.

Problema este că, pe măsură ce zona euro se integrează tot mai puternic, Marea Britanie se îndepărtează tot mai mult de aceasta. Referendumul anunţat de David Cameron nu va viza ieşirea din Uniune, dar un viitor referendum s-ar putea să conţină această întrebare. Mai ales că noua generaţie a Partidului Conservator, al cărei lider este primarul Londrei, Boris Johnson, este puternic eurofobă.

Problema este că Marea Britanie ar putea să nu fie singura ţară membră care are pe agendă o listă de excepţii de la piaţa unică. Cehia sau Suedia, state care oricum nu au în vedere aderarea la eurozonă, ar putea, la rîndul lor, să ceară derogări după model britanic. Distanţa dintre acestea şi o zonă euro din ce în ce mai integrată se va mări considerabil. Astăzi se vorbeşte despre o Europă cu mai multe viteze, în viitor s-ar putea vorbi despre o Europă cu mai multe „insule“.

Finlanda şi Olanda, probleme pentru euro. Nici nu s-au stins încă ecourile Consiliului din 28 şi 29 iunie, că două state membre pun deja sub semnul întrebării deciziile luate acolo. Olanda şi Finlanda şi-au pus în gînd chiar să blocheze mecanismul care ar contribui la salvarea băncilor. În cadrul summit-ului din 28 şi 29 iunie, liderii europeni eu decis ca Fondul şi apoi Mecanismul European de Stabilitate să poată participa la recapitalizarea băncilor. Nu înainte însă de a pune la punct un sistem comun de supraveghere bancară.

Aplicarea mecanismului va necesita unanimitatea statelor din eurozonă şi pare puţin probabil ca aceasta să fie obţinută. Potrivit unui raport trimis de guvernul de la Helsinki unei comisii parlamentare, Finlanda şi Olanda ar putea uza de dreptul de veto. Astfel că optimismul pieţelor s-a potolit brusc.

„Sîntem pregătiţi pentru toate scenariile, inclusiv abandonarea monedei unice europene“, avertiza Jutta Urpilainen, ministrul de Finanţe al Finlandei, la puţine zile după ultimul Consiliu European.

Pur şi simplu, Finlanda şi Olanda nu vor să plătească pentru alţii. În Olanda vor fi alegeri în septembrie, iar tema acoperirii datoriilor altora este extrem de nepopulară. Cît priveşte Finlanda, anul trecut, guvernul de la Helsinki a obţinut un acord bilateral cu Atena, care i-a garantat recuperarea directă a sumelor oferite pentru salvarea Greciei. Acum, Finlanda vrea un acord similar cu Spania, şi probabil îl va obţine. Aceasta, cu toate riscurile ca şi alte state membre să ceară, în viitor, garanţii similare din partea statelor datornice.

Se pune însă întrebarea: unde au fost Finlanda şi Olanda atunci cînd Consiliul European a luat deciziile? Simplu: au fost acolo. Încă o dată se dovedeşte că unii lideri politici europeni spun una la Bruxelles, şi cu totul alta, odată întorşi acasă.

ACTA a murit. Deocamdată. În ultima sesiune plenară dinaintea vacanţei de vară, Parlamentul European a respins cu o majoritate concludentă Acordul comercial împotriva Contrafacerilor, ACTA. S-au dat 478 de voturi pentru respingerea acordului, faţă de 165 de abţineri şi numai 39 de voturi pentru acord. Iar Parlamentul nici nu a mai aşteptat o eventuală pronunţare a Curţii Europene de Justiţie, aşa cum cerea comisarul european pentru comerţ, Karel de Gucht. Este o mare victorie a cetăţenilor europeni, dar ACTA s-ar putea întoarce, la un moment dat, sub o altă formă.

Germania şi Rusia decid viitorul Transnistriei. La sfîrşitul lui iunie, în orăşelul Rottach-Egern, o liniştită staţiune din Alpii Bavariei, a avut loc o întîlnire discretă, dar importantă, între reprezentanţii Republicii Moldova şi cei ai regiunii separatiste transnistrene. Nu se ştie exact care a fost obiectul discuţiilor, dar mai multe clarificări se aşteaptă de la vizita pe care cancelarul Merkel o va face la Chişinău, la sfîrşitul lui august. Presa din stînga Prutului a intrat deja în trepidaţii. Analiştii se tem că mai vechiul plan de federalizare a Republicii Moldova ar putea fi reînviat, într-o nouă formulă, girată politic de Moscova şi sponsorizată de Berlin. Presa de la Chişinău se teme că aplicarea planului de federalizare ar transforma mica republică într-un conglomerat de mici feude, asta pentru că exemplul autonomiei ar fi urmat imediat şi de Găgăuzia. Un stat astfel slăbit ar intra imediat în sfera de dominaţie a Moscovei, iar viitorul său european ar fi compromis – se mai comentează la Chişinău. Deocamdată, din partea României, susţinător declarat al integrităţii Republicii Moldova, nici o reacţie oficială.

De urmărit! 

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni economice la The Money Channel.