Luarăm Nobelul!

Publicat în Dilema Veche nr. 453 din 18-24 octombrie 2012
Erasmus Doi jpeg

Dacă tot s-a discutat zilele astea despre cartea Alinei Mungiu-Pippidi, al cărei titlu incită la reflecţii asupra motivelor pentru care românii nu iau premiul Nobel, iaca dandana: toţi românii încasarăm rîvnita distincţie. O încasarăm în virtutea faptului că sîntem cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, iar numita organizaţie a fost distinsă la categoria „pentru pace“.

Reacţiile au fost interesante şi au acoperit toată gama: de la miştourile îngroşate ale euro-britanicilor-sceptici-prin-definiţie pînă la declaraţii entuziaste ale cîte unui şef de stat dintre cele 27, ale lui José Manuel Barroso sau ale cîte unui europarlamentar mai dedicat eurofederalismului. În general, cetăţenii statelor membre s-au dovedit nedemni de statutul lor suplimentar, acela de „cetăţeni europeni“, dovedind însă mult spirit practic. Prin micile declaraţii difuzate de televiziuni în ziua nominalizării premiului, diverşi ingraţi de naţionalitate grecească, spaniolă, italiană sau portugheză au dat din umeri şi au mormăit printre dinţi diverse referiri la tichii de mărgăritar şi persoane atinse de calviţie.

Sînt nedrepţi toţi oamenii ăştia. Pentru „unitate în vremi de criză“ nu ştiu dacă merita. Uniunea are însă dreptul deplin de a revendica recunoaşterea calităţii de aducător al păcii. Mormăitorii printre dinţi uită că bunicii lor, acum 70 de ani, se luau temeinic în cătarea armei pe coasta Normandiei, în sudul Italiei, în nordul Africii, în stepa Rusiei sau pe cerul Angliei. Între 1870 şi 1945, timp de 75 de ani (cam cît au trecut de la Al Doilea Război Mondial pînă azi), în trei războaie, milioane de francezi şi nemţi s-au măcelarit cu temeinicie patriotică, relativ inutil. Pe lîngă ei, au murit alte milioane de ruşi, englezi, unguri, italieni, austrieci, români, spanioli, bulgari. Apoi, a apărut Uniunea asta, a Cărbunelui şi Oţelului, cum s-a numit întîia oară (materiile prime pentru industria de armament, între altele). Veteranii ultimului război mondial s-au trezit mutaţi din tranşee în birouri, de o parte şi de alta a unor mese de negociere. Discutau tarife de import, norme de calitate a produselor, dimensiunea standard a laminatelor. S-au luat cu vorba, au găsit alte şi alte pretexte de negociere. Discuţiile în birouri confortabile erau mult mai plăcute decît săpatul de tranşee sau căratul camaradului muribund pînă la un spital de campanie. De la oţel şi cărbune s-au trezit că vorbesc şi despre agricultură, pentru că în anii ’50 siguranţa alimentară era încă o problemă la nivel european. Apoi au venit şi alte ţări, organizaţia s-a extins, la fel şi subiectele de negociat. Generaţiile de birocraţi s-au primenit, veteranii de război au dat învăţătura lor înspre cei mai tineri: staţi mai bine aici, în Place Schuman, la aer condiţionat, decît pe colina Monte Cassino. Plictisiţi-vă. Plictiseala negocierii dimensiunii castravetelui calitatea întîi este de preferat fiorului naţionalist cu care am fost noi chemaţi la oaste.

Apoi a venit 1989, Uniunea a adăugat oarecare cerinţe politice menite a asigura mersul democratic şi a primit, în scurt timp, ţările din est. Mai puţin pe cele din fosta Iugoslavie, dar vin şi ele în curînd să semneze Tratatul. S-au prins şi ele că e mai profitabil să participe la seminarii şi conferinţe semi-inutile finanţate de varii axe prioritare, decît să se alerge cu arma în mînă, întru idioată primenire etnică, pe judeţe.

Da. Pacea europeană este cel mai mare succes al Uniunii. Au trecut generaţiile şi ni se pare că asta nu e mare scofală. Ne-am obişnuit cu ea, cu Pacea. Azi ne preocupă mult mai mult Prosperitatea. Economia. E de înţeles, în vremi de criză. Aici, Uniunea mai are încă de confirmat. Nu e de ajuns că a reuşit să facă o piaţă unică pentru jumătate de miliard de oameni. Vrem mai mult. Ni se pare că trăim un eşec şi că premiul pentru pace e un fel de glumă.

De aceea, aş îndrăzni să o provoc pe Alina Mungiu. Următoarea ei carte să caute să afle de ce nu va lua Europa Nobelul pentru Economie. La ora cînd scriu, respectiva distincţie nu s-a acordat încă. Aud că principalii doi favoriţi sînt americani. Amîndoi sînt americani. Nici o mirare.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Cele mai ieftine destinații de vacanță din Grecia. Insula care trece neobservată, dar merită vizitată
Pe lângă celebrele insule grecești Santorini, Mykonos și Thassos, există și alte destinații de vacanță în Grecia mai puțin cunoscute și mai ieftine. Iată care sunt acestea, conform The Travel.
image
Poliţistul care a ucis din greșeală un şofer. Nu va face nicio zi de închisoare, dar a fost obligat la daune-record
Un polițist din Vaslui a fost trimis în judecată pentru omor, dar a fost condamnat în cele din urmă pentru ucidere din culpă, după ce instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei.
image
Sfaturile primite de doi tineri pensionari MAI care vor să își crească fetița în Olanda. „Ne ajung banii?“
Doi tineri pensionari MAI, beneficiari de pensii militare, vor să se mute cu fetița în Olanda și au cerut sfaturi despre acest pas pe un grup de Facebook al românilor din diaspora.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.