Londra – Bruxelles: un dialog al surzilor?

Publicat în Dilema Veche nr. 587 din 14-20 mai 2015
Ecourile tragediei jpeg

O negociere lungă şi tensionată ne aşteaptă după victoria clară a conservatorilor în alegerile din Marea Britanie. Europa aşteaptă acum ca Londra să-şi formuleze clar poziţia de negociere privind viitoarea sa relaţie cu Uniunea, în perspectiva referendumului de peste doi ani. Sau chiar de mai devreme, surse de la Londra indicînd că această importantă consultare ar putea fi organizată în 2016. Dar un lucru e clar: Marii Britanii ar trebui să i se ofere ceva de către Uniunea Europeană pentru a rămîne. E aproape sigur că, puşi în faţa alternativei „take it or leave it“, britanicii vor decide să plece. 

Chiar dacă avantajele apartenenţei la Uniunea Europeană sînt clare, atmosfera de pe Insulă este mai curînd favorabilă desprinderii. Iar campaniile de presă, mai ales ale tabloidelor, vor accentua tendinţa.

Ideea este că Londra beneficiază deja de o serie de concesii, cum ar fi o contribuţie mai redusă la bugetul Uniunii (prin rabatul agricol). Dar nu numai. De exemplu, Marea Britanie nu face parte din sistemul Schengen, nu este parte a Tratatului Fiscal, nu aplică legislaţia europeană privind durata maximă de 48 de ore a săptămînii de lucru. În toamna anului trecut, Londra a ameninţat că nu va mai aplica deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului şi că va denunţa Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Aşadar, nici prezenţa britanică în Consiliul Europei nu e scutită de probleme. O tendinţă izolaţionistă a Londrei se simte pe toate planurile. 

O primă întrebare este ce vor pune acum pe masă britanicii, pînă unde vor dori să meargă în schimbarea bazelor prezenţei în Uniunea Europeană. Imediat după victoria conservatorilor, preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, s-a pronunţat pentru rămînerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, în baza unui compromis rezonabil. Ce înseamnă acest compromis rezonabil nimeni nu ştie – probabil nici Jean-Claude Juncker. O variantă ar fi acceptarea la nivel european a unei „legislaţii secundare“ în domeniul social. Prin intermediul acesteia, nou-veniţii pe Insulă, cetăţeni ai Uniunii, ar urma să nu se bucure de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii britanici. Germania a dat de înţeles că ar putea discuta o asemenea formulă, prin care nou-veniţii să aibă acces la beneficii sociale după o anumită perioadă de cotizare. 

Odată acceptat acest compromis, este de aşteptat ca şi alte state membre să se considere îndreptăţite în a adopta o „legislaţie secundară“ – din excepţie, aceasta ar putea deveni regulă europeană. 

Nu este însă deloc clar dacă Londra se va mulţumi cu un compromis la nivel minimal sau dacă va dori mai mult – şi anume chiar repunerea în discuţie a bazelor Uniunii Europene. În timpul campaniei electorale – şi mai înainte – lideri conservatori s-au pronunţat pentru impunerea unor cote de imigraţie pentru cetăţenii statelor mai sărace ale Uniunii. Însuşi premierul David Cameron afirmase, într-un articol publicat astă toamnă în

, că Uniunea ar trebui să limiteze libertatea de circulaţie a cetăţenilor din statele membre mai sărace. Şi chiar să impună cote, atunci cînd nivelurile de imigraţie depăşesc anumite niveluri. 

Deocamdată, Comisia Europeană a acceptat ca viitoarele state membre să aibă parte de restricţii suplimentare şi de perioade de tranziţie şi mai îndelungate în privinţa liberei circulaţii a forţei de muncă. O prevedere care nu are cum să mulţumească Londra. Aceasta cere măsuri pentru acum şi nu în perspectiva unei viitoare extinderi, care nu se ştie cînd şi în ce condiţii va avea loc. 

Însă atît preşedintele Juncker, cît şi cancelarul Merkel au respins orice încercare de a se opera direct pe „inima“ Tratatelor, umblîndu-se la libertăţile conferite de acestea. Mai mult, este aproape imposibil de crezut că statele membre, cu precădere cele mai sărace, ar putea fi de acord cu asemenea schimbări în cadrul Tratatelor. Da, dar ce vor spune britanicii simpli, atunci cînd vor fi chemaţi să voteze, în 2016 sau 2017? Se vor mulţumi ei cu un compromis minimal? Însuşi premierul Cameron se află acum într-o situaţie delicată, fiindcă îi va fi greu să le propună concetăţenilor săi un acord călduţ, atunci cînd aşteptările sînt de „totul sau nimic“. 

Şi ne putem imagina deja cum vor scrie tabloidele in Insulă şi cum le vor cere ele cetăţenilor să arunce peste bord înţelegerea birocraţilor. O înţelegere despre care, pe moment, nici Londra şi nici Bruxelles-ul nu par a avea cea mai mică idee. 

Ovidiu Nahoi este realizator la TVR2. 

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

Irene Cara FOTO Profimedia jpg
Actrița și cântăreața Irene Cara a fost găsită moartă în casă. Rolurile care au făcut-o celebră
Interpreta din filmele "Fame" şi "Flashdance" avea 63 de ani și a murit în casa ei din Florida. Nu se cunosc deocamdată cauzele decesului ei.
Franta Danemarca FOTO EPA EFE jpg
Franța-Danemarca. Știm care este prima echipă calificată în optimi
Echipa națională a Franţei a jucat cu selecționata Danemarcei, sâmbătă, pe Stadium 974 din Doha, în Grupa D.
Centura Vâlcii zona pe unde ar urma să treacă văzută din dronă Sursă colaj YouTube 19Railtrain95 mp4 thumbnail png
„Centura Vâlcii”, paralelă cu DN7 / E81: o altă legătură între Râmnicu Vâlcea și Autostrada Sibiu-Pitești
O nouă centură menită să ocolească municipiul Râmnicu Vâlcea, aflată la faza de proiect, menită să lege orașul de Autostrada Sibiu - Pitești, urmează să fie construită de Consiliul Județean Vâlcea.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.