Liste, manevre, calcule

Publicat în Dilema Veche nr. 762 din 27 septembrie – 3 octombrie 2018
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

De vreo cîteva luni, o zbatere surdă, acoperită de diversele scandaluri externe, cutremură partidele românești. Puțini sînt atenți la ea, însă drama care se desfășoară prin tot felul de ședințe, întîlniri de taină prin hoteluri și pe la cîrciumi e totuși reală. Reală și intensă. Se apropie vertiginos alegerile. Acel moment în care merituoșii merg la loc cu bere bună și muncă puțină pe bani mulți și cu responsabilități vagi – la Parlamentul European.

Merituoșii am zis? Probabil nu e cel mai bun cuvînt pentru a descrie participanții la cursa din umbră pentru ocuparea locurilor rezervate României în Parlament – singura instituție a UE pentru care se organizează alegeri directe. Un termen mai bun ar fi manevranții, manipulanții.

Să le luăm pe rînd, în ordinea din sondaje.

PSD obișnuiește să se laude în ultima vreme că e cel mai mare partid social democrat din Europa. Luat după numărul deputaților, cam așa e. Însă e social-democrat doar în măsura în care social democrația a făcut cancer și dezvoltă tumori autoritariste. În ultima vreme, din mai multe părți s-au făcut auzite cereri pentru eliminarea sa din grupul socialiștilor. Un rezultat bun la europarlamentare îi consolidează poziția și face aceste solicitări inutile. E de așteptat ca lista pentru PE să conțină diverse personaje trimise acolo strict pentru serviciile aduse încă liderului PSD, Liviu Dragnea. Puțini oameni știau cine e Viorica Dăncilă pînă să fie numită premier, foarte probabil că vom vedea alte asemenea personaje șterse parcate pe listele socialiștilor.

Sînt puține șanse ca pe lista principalului partid de guvernămînt să vedem oameni cu preocupări oneste față de rolul și rostul Parlamentului în concertul de la Bruxelles. Vom vedea, în schimb, tot felul de domni și doamne de rangul doi, la final de carieră sau cu o nevoie acută de protecție și uitare.

PSD a avut oameni care contau în grupul de deputați, însă a avut grijă să scape de ei cînd au îndrăznit să aibă opinii divergente. (Mă gîndesc mai ales la Sorin Moisă, o pierdere reală pentru România, nu numai pentru PSD.) Putem presupune că nu vom vedea foarte multe valuri pe acest subiect în partidul domnului Dragnea, cel puțin atîta vreme cît conducerea rămîne la fel.

La PNL situația e tragic amuzantă. Gîndul la Bruxelles și Strasbourg a avut un efect de masă de spiritism și a readus în dezbaterea internă figuri ca Vasile Blaga și Crin Antonescu. Chiar dacă inactivi de ceva vreme, celor doi nu li se poate nega o greutate politică latentă care, probabil, le va asigura mult doritul loc pe liste. Dincolo de cei doi, o sumă de aleși locali care fie și-au ratat mandatul (Arad), fie au obosit (Alba Iulia) își dispută locurile rămase împreună cu eurodeputați merituoși ca Marian Jean Marinescu sau Siegfried Mureșan sau cu ambiții imposibil de justificat, cum e Cristian Bușoi. Nu e clar nici care e poziția președintelui partidului, dl Ludovic Orban, care ezită încă de teama unui rezultat prost. Probabil că nimeni nu ar putea să îi refuze domnului Orban un loc dacă într-adevăr și l-ar dori, însă ambițiile sale de premier ar suferi lovitura finală.

PNL are o capacitate fantastică de a-și da autogoluri. Și scriu asta cu amintirea ultimelor alegeri locale încă proaspătă în gînd. De asemenea, PNL rămîne în acea toxică relație de codependență cu președintele Iohannis de pe urma căreia nici una dintre părți nu profită foarte mult. Așadar, lista PNL poate fi un eșec spectaculos cu efecte la următoarele runde de alegeri (cele interne) sau un succes moderat care să le dea peneliștilor speranțe că perioada de derivă a partidului va înceta în sfîrșit.

Cel mai important experiment al acestor alegeri se întîmplă la USR. Fostul partid al lui Nicușor Dan a dezvoltat un gust pentru democrația internă și a decis să organizeze un scrutin pentru desemnarea candidaților. S-au înscris doi deputați, cîțiva aleși locali și alte cîteva personaje mai puțin cunoscute publicului larg, dar relativ familiare membrilor de rînd ai USR. Principala mirare în acest caz vine din concurența relativ mică, însă experimentul rămîne important pentru că stabilește un model care ar fi trebuit să existe în mai toate partidele mari. Spun asta pentru că partidele românești au fost întotdeauna capturate de elite mici și cu agende înguste. Ceea ce vedem zilele astea la USR e joaca de-a viitorul și o dovadă de respect pentru membrii de partid care au decis să își sacrifice timpul în favoarea societății.

USR are totuși o problemă care vine din exterior. Necazul se numește MRÎ – partidul inexistent al lui Dacian Cioloș. Inexistent, dar, paradoxal, bine cotat în sondaje, MRÎ are două direcții în care poate merge – candidatură comună cu USR (indiferent dacă actele partidului ies de la tribunal sau nu) sau independent (doar dacă Justiția îi permite să candideze). În ambele cazuri, e de așteptat ca în USR să existe reacții adverse. În primul dintre ele, vor fi useriști care se vor simți trădați – muncesc de doi ani pentru partid pentru a vedea niște externi ocupîndu-le locurile pe liste. În al doilea, vor fi niște useriști frustrați – cu toate ezitările sale, Dacian Cioloș are propriul electorat care va rupe serios din cel al USR.

Ajungem la ALDE, unde putem remarca un singur lucru. Sprijinul necondiționat al ALDE pentru toate deciziile PSD face din acest partid un soi de oaie neagră și neplăcută a grupului european din care face parte. -ALDEro a primit un sprijin foarte util prin recenta aderare a doamnei Renate Weber și e de așteptat ca domnia-sa să fie pe liste și partidul să trimită măcar doi eurodeputați la Bruxelles. Puterea de seducție a lui Călin Popescu Tăriceanu rămîne totuși validă, indiferent de cît de mult preia din negativul guvernării.

Vor fi multe alte liste și, posibil, cîțiva independenți, însă competiția importantă va fi între cei enumerați mai sus. Iar relevanța ei, dincolo de reprezentarea (acum sub nivelul mării) României într-o instituție importantă e, în mod evident, internă. Putem estima că măcar unul dintre partidele de mai sus își va pierde conducerea dacă rezultatul va fi sub așteptări. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

racheta intercontinentala rubeja/ FOTO: defence.mgimo.ru
Putin mizează pe imagine amenințând cu o rachetă veche sub o denumire nouă. Specialiștii nu sunt impresionați
Racheta Oreșnik a Rusiei nu este atât de nouă precum susține Vladimir Putin.
Jorge Tamayo de la Harvard vorbeste despre AI la UBB jpg
Avertismentul unui economist de la Harvard cu privire la revoluția AI: „Un miliard de oameni trebuie să se recalifice în următorii 5 ani”
Jorge Tamayo, cadru didactic asociat la Universitatea Harvard, a vorbit în cadrul unei prelegeri la UBB despre impactul Inteligenței Artificiale asupra pieței muncii. Concluzia lui este că dacă nu vrem să ne pierdem slujba din cauza AI, va trebui să fim pregătiți să ne recalificăm din 3 în 3 ani.
bulgaria saracie jpg
Cum ne sărăcește statul doar ca să-și astupe propria incompetență. Profesor de economie: „Ne uităm ca și curca la lemne și nu înțelegem”
Românii sărăcesc într-un ritm accelerat din cauza inflației care e folosită de stat pentru a umple „găurile” bugetului. Economistul Radu Nechita explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce statul și Banca Națională nu iau nicio măsură concretă pentru a stăvili creșterile de prețuri și inflația.
Ras Al Kaimach Sursa wikipedia jpg
Cele mai căutate vacanțe exotice de sărbători. După Dubai și Abu Dhabi, încă un emirat îi încântă pe români
Orientul Mijlociu a devenit tot mai accesibil în ultimii ani pentru românii aflați în căutarea destinațiilor exotice de vacanță. După Dubai și Abu Dhabi, și emiratul Ras Al Khaimach s-a numărat printre preferințele celor care au căutat sejururi de sărbători.
telefon public 0 jpeg
Strămoșii telefoanelor mobile, la mare căutare printre români. Cât au ajuns să coste după ce au fost abandonate
Vechile telefoane publice cu monedă, folosite până la apariția telefoanelor mobile, au ajuns din nou la mare căutare. De această dată, colecționarii sunt cei interesați de ele și sunt dispuși să bage mâna adânc în buzunar pentru a obține unul.
Foto 9  Ion Iliescu si Bill Clinton jpg
Povestea controversată a primului președinte din istoria României. Protejat al Anei Pauker, fiul de ilegalist școlit la Moscova, în luptele pentru putere cu Ceaușeștii
Ion Iliescu a fost primul președinte din istoria României. A avut o copilărie zbuciumată, a fost școlit în URSS, era protejat de Anna Pauker și a încercat să-l dea jos pe Ceaușescu cu cinci ani înainte de Revoluție. A avut două mandate ca președinte și două ca senator.
Comuna Nădrag  Foto Primăria Nădrag (1) jpg
Ciocanul din Nădrag, uzina metalurgică din Banat care stârnea zâmbete. Cum a dispărut brusc, după două secole
Înființată în urmă cu două secole, odată cu construcția primului furnal, uzina metalurgică din Nădrag a purtat începând din primii ani de comunism numele „Ciocanul”. A dispărut, definitiv, la sfârșitul anilor '90, când ultimii din cei aproape 2.000 de angajați ai săi au fost nevoiți să o părăsească.
cfr cluj   rapid facebook jpg
Dramatism total în Gruia: Rapid smulge un punct în ultimul minut pe terenul lui CFR Cluj
Cu o victorie, ardelenii egalau la puncte liderul U Cluj.
colaj candidati FOTO colaj Facebook
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024. România își alege președintele. Unde se poate vota, cu ce acte de identitate, cum se desfășoară votarea
Procesul de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 a început începe duminică, 24 noiembrie 2024, și în țară. Secțiile de votare se deschid la ora 7,00 și se închid la ora 21,00, programul putând fi prelungit până la ora 23,59, dacă sunt alegători la rând.