Limitele ÔÇ×atotputeriiÔÇť

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 801 din 27 iunie ÔÇô 3 iulie 2019
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg

Nu tot ce miroase a omnipoten┼ú─â, arat─â a omnipoten┼ú─â ┼či se comport─â ca ┼či cum ar fi omnipoten┼ú─â chiar e ce pare. Regimurile din Rusia ┼či China care mimeaz─â legalitatea ┼či democra┼úia au limitele lor.

E lesne de probat c─â Rusia ┼či China reprezint─â pericole majore pentru civiliza┼úie. Regimul Putin nu e doar profund imoral, ci agresiv, expansiv ┼či complice la crimele ├«n mas─â din Siria, precum ┼či cel mai important violator al dreptului interna┼úional, dup─â cum s-a v─âzut ├«n Ucraina.

China, la r├«ndul ei, nu amenin┼ú─â direct doar libertatea oamenilor din Hong Kong ┼či statutul special al fostei colonii britanice. Beijingul pune ├«n pericol secretul comunica┼úiilor occidentale, prin Huawei. ├Än plus, a instituit un sistem de control total al cet─â┼úenilor Imperiului de Mijloc. Mai grav, sub mantia ┼či pretextul ÔÇ×reeduc─âriiÔÇť, pare, vai, a practica ├«n r├«ndul Opozi┼úiei, al adep┼úilor Falun Gong, al tibetanilor ┼či al uigurilor, conform unor cercuri bine informate, ┼či chinezificarea, ┼či prelevarea de organe ale de┼úinu┼úilor ├«n scopuri comerciale, ┼či genocidul, ÔÇ×medicalÔÇť sau nu.

Totu┼či, de ziua dictatorului chinez, omologul s─âu rus, Putin, l-a felicitat, calific├«ndu-l ├«n Tadjikistan pe Xi Jinping drept ÔÇ×prietenÔÇť. Or, spune-mi cu cine te-nso┼úe┼čti ca s─â-┼úi spun cine e┼čti. Cine e, deci, Putin? Un autocrat infect. Dar unul capabil ├«nc─â s─â uimeasc─â. Liderul de la Kremlin i-a surprins recent pe mul┼úi ordon├«nd punerea ├«n libertate ┼či exonerarea jurnalistului Ivan Golunov, arestat pe baz─â de probe trucate de poli┼úie, dup─â ce ziaristului i se plantaser─â droguri ├«n locuin┼ú─â.

Ce l-a determinat pe ┼úar s─â ac┼úioneze astfel? Golunov nu e un disident. Ca jurnalist n-ar fi ├«ncercat, potrivit unor colegi, ÔÇ×s─â dema┼čte regimulÔÇť, ci doar s─â investigheze nef─âcutele mafiote ale unor politicieni ┼či func┼úionari publici (de rang secund) c─âp─âtuindu-se prin afaceri extrem de rentabile ÔÇ×cu cimitirele, cu Biserica, pompele funebre ┼či materialele de construc┼úiiÔÇť.

Plantarea de droguri ├«n locuin┼úele opozan┼úilor ru┼či e o practic─â veche ┼či bine documentat─â. ┼×i sub comuni┼čti, disiden┼úii ca Babu Ursu erau re┼úinu┼úi de preferin┼ú─â pe baz─â de acuza╚Ťii false de delicte de drept comun, pe care inculpa┼úii, de regul─â, nici ├«n vis nu le comiseser─â.

Cum li se putea ┼úine piept, atunci, tiraniilor? Prin instrumente de presiune extern─â. Azi, situa┼úia s-a ameliorat. Regimuri antidemocratice aparent atotputernice, precum cele de la Moscova ┼či Beijing, manifest─â o sl─âbiciune involuntar─â. E o sl─âbiciune iscat─â de falsele lor preten┼úii democratice ┼či de ipocrizia u┼čor de devoalat a presupusului lor respect fa┼ú─â de lege.

De aceast─â anemie popoarele ├«mpilate pot profita, prin organizarea, cu ajutorul re┼úelelor sociale, a unei opozi┼úii hot─âr├«te, ├«n stare s─â lanseze proteste ample ┼či vizibile. Iat─â lec┼úia ultimelor zile de manifesta┼úii ruse┼čti ┼či chineze┼čti. Intensitatea indign─ârii generate de clivajul dintre preten┼úii ┼či realit─â┼úi, de frica de o continu─â deteriroare a libert─â┼úii, n-a r─âmas f─âr─â efect. Sili┼úi de opozi┼úii ferm decise, tiranii au dat ├«napoi la Moscova ┼či la Hong Kong, unde ┼čefa guvernului de obedien┼ú─â chinez─â a anun┼úat suspendarea temporar─â a procesului legislativ menit s─â impun─â extr─âdarea, ├«n China, a prezumtivilor ÔÇ×delincven┼úiÔÇť.

O vorb─â englezeasc─â afirm─â c─â e, probabil, ra┼ú─â ceea ce arat─â a ra┼ú─â, ├«noat─â ca o ra┼ú─â ┼či m─âc─âne ca o ra┼ú─â. Ei bine, ├«n condi┼úiile globaliz─ârii ┼či ale societ─â┼úii informa┼úionale, nu orice regim de voca┼úie totalitar─â poate fi oriunde ┼či oric├«nd ce pare, ori ac┼úiona ├«n permanen┼ú─â ├«n conformitate cu firea sa, reclam├«nd sistematice persecu┼úii, oprim─âri, crime ┼či represiuni. 

Spre a contracara deterior─âri de propor┼úii ale propriei imagini ┼či popularit─â┼úi, sub imperiul unor valuri de proteste iscate de spaima tot mai puternic─â de arbitrariul statelor poli┼úiene┼čti, autocra┼úii, dictatorii ┼či liderii totalitari se v─âd, uneori, nevoi┼úi s─â fac─â hat├«ruri. Uneori s├«nt aparente. Alteori e vorba de concesii reale. Oric├«t ar p─ârea de ample, aceste favoruri nu trebuie nici supraestimate, nici confundate cu manevre tactice de fabricare a unor fal┼či oponen┼úi ┼či disiden┼úi sau cu am├«narea, pentru momente mai propice, a unor m─âsuri v─âdit impopulare, adoptate pripit de ciracii liderului suprem.

Succesul surprinz─âtor al protestelor Opozi┼úiei din Rusia ┼či China ┼úine, par┼úial, nu doar de frapanta spontaneitate, intensitate ┼či amploare ale manifesta┼úiilor, ci ┼či de necurmata lor vizibilitate ├«n Occident. ├Än context, s├«nt tragice ┼či greu explicabile ├«ndelungatul dezinteres, orbirea ori t─âcerea complice a mediilor apusene fa┼ú─â de crimele comise de tiranii r─âs─âritene, fie pe plan domestic, fie ├«n ┼ú─âri invadate ┼či controlate de ele, ca Siria. Indiferen┼úa acestor medii face cas─â bun─â cu interese economice ┼či cu la┼čitatea Consiliului Europei, care a cedat recent ┼čantajului Moscovei ┼či a admis anularea sanc┼úiunilor impuse, pe drept, Rusiei, dup─â invadarea Ucrainei. ├Än cazul uigurilor, bun─âoar─â, e o nep─âsare criminal─â ┼či cu at├«t mai dificil de ├«n┼úeles cu c├«t mediile cu pricina s├«nt extrem de ferme ├«n a condamna ├«nc─âlcarea drepturilor minorit─â┼úilor musulmane, oriunde s-ar ├«nregistra ele.

Un a┼ča-numit ÔÇ×Tribunal pentru ChinaÔÇť s-a instituit, ├«ntre timp, la Londra, ├«n urma eforturilor unor avoca┼úi specializa┼úi ├«n drepturile omului, care ar vrea s─â clarifice, ├«ntre altele, diferen┼úa dintre cele doar ÔÇ×zece miiÔÇť de recolt─âri de organe anun┼úate oficial de chinezi ┼či cele o sut─â de mii raportate de spitale. China comunist─â, care nu recunoa┼čte aceast─â Curte Interna┼úional─â, ┼či-a sporit ├«ncerc─ârile de intimidare a refugia┼úilor sau criticilor care, ├«n Occident, insist─â s─â protesteze contra regimului totalitar de la Beijing ┼či s─â reziste cailor s─âi troieni, informa┼úionali, financiari ┼či culturali. 

E timpul ca Vestul s─â se reinventeze ┼či s─â se reuneasc─â spre a-┼či face auzit glasul. Singurul, de altfel, pe care-l ├«n┼úeleg tiranii: glasul clar ┼či r─âspicat al fermit─â┼úii. 

Petre M. Iancu este jurnalist la Deutsche Welle. 

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.