Libertatea de exprimare sub asediu

Publicat în Dilema Veche nr. 385 din 30 iunie - 6 iulie 2011
Libertatea de exprimare sub asediu jpeg

Recent, la un festival de literatur─â din Marea Britanie, m-am aflat printre vorbitori, pe tema libert─â┼úii de exprimare. Pentru liberali, acesta e unul dintre punctele-cheie ale libert─â┼úii. Democra┼úiile sus┼úin libertatea de exprimare; dictaturile o suprim─â. Pentru noi, ├«n Occident, aparent aceasta e viziunea. Condamn─âm guvernele care ├«i reduc la t─âcere, ├«i aresteaz─â sau chiar ├«i ucid pe scriitori ┼či jurnali┼čti. Organiza┼úia Reporteri f─âr─â frontiere de┼úine o list─â: 24 de jurnali┼čti au fost uci┼či ┼či 148 ÔÇô aresta┼úi chiar ├«n acest an. Eliberarea mass-media de sub presiunea regimurilor e una dintre promisiunile pe care le vedem ├«n mi┼čcarea numit─â ÔÇ×prim─âvara arab─âÔÇť. Totu┼či, ┼či ├«n Occident, libertatea de exprimare se afl─â sub tensiune.  Tradi┼úional, legea britanic─â a impus dou─â restric┼úii importante ÔÇ×dreptului la libertatea de exprimareÔÇť. Prima a fost interzicerea unor cuvinte sau formul─âri care pot perturba ordinea public─â; a doua a fost legea ├«mpotriva calomniei. Am├«ndou─â au justific─âri importante ÔÇô men┼úinerea p─âcii ┼či protejarea reputa┼úiei indivizilor. Cele mai multe societ─â┼úi libere accept─â aceste limite ca fiind rezonabile. Dar, recent, legea a devenit ┼či mai restrictiv─â. ÔÇ×Incitarea la ur─â religioas─â ┼či rasial─âÔÇť precum ┼či ÔÇ×incitarea la ur─â pe baza orient─ârii sexualeÔÇť s├«nt acum ilegale ├«n cele mai multe ┼ú─âri din Europa, separat de alte amenin┼ú─âri la adresa ordinii publice. Legea marcheaz─â o schimbare de la interzicerea unui limbaj care poate produce violen┼ú─â, la interzicerea unui limbaj menit s─â ofenseze. Un exemplu flagrant e legea ├«mpotriva neg─ârii Holocaustului. Negarea sau minimalizarea Holocaustului s├«nt considerate infrac┼úiuni ├«n 15 ┼ú─âri europene ┼či ├«n Israel. Se poate aduce argumentul c─â Holocaustul a fost o groz─âvie at├«t de aparte, ├«nc├«t merit─â s─â fie tratat─â ├«n mod special. Dar cazurile speciale, excep┼úiile, au obiceiul de a se multiplica. Fran┼úa a scos ├«n afara legii negarea ÔÇ×oric─âror crime ├«mpotriva umanit─â┼úii recunoscute interna┼úionalÔÇť. Iar dac─â ├«n ┼ú─ârile musulmane e ilegal s─â nume┼čti ÔÇ×genocidÔÇť masacrul din 1915-1917 ├«mpotriva armenilor, ├«n unele ┼ú─âri occidentale e ilegal s─â negi amintitul masacru.  Unele ┼ú─âri est-europene interzic ├«n mod specific negarea ÔÇ×genocidelorÔÇť comuniste. Iat─â cum cenzurarea memoriei, pe care odinioar─â noi ne-o imaginam cu naivitate ca fiind un semn al dictaturii, e acum o industrie ├«n plin─â dezvoltare ├«n ÔÇ×liberulÔÇť Occident. ├Äntr-adev─âr, cenzura oficial─â e doar ca un v├«rf de aisberg comparativ cu cenzura cultural─â.  Ministrul de Interne britanic Kenneth Clarke a trebuit recent s─â-┼či cear─â scuze pentru afirma┼úia c─â unele violuri s├«nt mai pu┼úin grave dec├«t altele, ceea ce ar implica necesitatea unei diferen┼úieri legale. Parada gafelor ┼či a ├«njositoarelor scuze ulterioare a devenit o caracteristic─â obi┼čnuit─â a vie┼úii publice. 

├Än clasicul s─âu eseu Despre libertate, John Stuart Mill ap─âra libertatea de exprimare, pe motiv c─â interoga┼úia liber─â e necesar─â pentru cunoa┼čtere. Restric┼úiile asupra anumitor zone ale interoga┼úiilor istorice se bazeaz─â pe o premis─â opus─â: adev─ârul e cunoscut, ┼či nu e cazul s─â-┼úi mai pui ├«ntreb─âri. E absurd; orice istoric ┼čtie c─â nu exist─â un adev─âr istoric definitiv. Rolul istoriei nu este s─â apere ordinea public─â sau morala, ci doar s─â stabileasc─â ce s-a ├«nt├«mplat. Protejarea istoriei, din punct de vedere legal, nu face altceva dec├«t s─â asigure cadrul ├«n care istoricii s─â-┼či poat─â face treaba ├«n siguran┼ú─â.  Pentru a asigura acest cadru, adesea e nevoie s─â fie ap─ârate ┼či drepturile persoanelor nepl─âcute, din punct de vedere al caracterului. David Irving scrie o istorie mincinoas─â, dar judecarea ┼či arestarea lui ├«n Austria pentru ÔÇ×negarea HolocaustuluiÔÇť l-ar fi ├«ngrozit pe Mill. 

Prin contrast, ÔÇ×corectitudinea politic─âÔÇť se bazeaz─â pe argumentul c─â adev─ârul nu este cognoscibil. Declara┼úiile despre condi┼úia uman─â s├«nt ├«n mod esen┼úial subiecte de opinie. Dat fiind c─â opinia unor indivizi ├«i jigne┼čte, ├«n mod aproape cert, pe al┼úii ┼či c─â asemenea opinii nu mai contribuie la descoperirea adev─ârului, m─âsura ├«n care ele s├«nt ofensatoare devine singurul criteriu prin care s├«nt judecate. De aici rezult─â tabuul asupra unor cuvinte, fraze sau argumente care descriu anumite persoane, grupuri sau obiceiuri drept superioare sau inferioare, normale sau anormale; de aici rezult─â c─âutarea unor c─âi tot mai neutre  de a eticheta fenomene sociale ┼či, totodat─â, diluarea pertinen┼úei cuv├«ntului ┼či a interesului pentru limb─â ├«n general. 

Un exemplu clasic este felul ├«n care termenul ÔÇ×c─âs─âtorieÔÇť a fost ├«nlocuit ├«n discursul public cu cel de ÔÇ×familieÔÇť, implic├«nd ideea c─â orice ÔÇ×lifestyleÔÇť e la fel de valabil, ├«n ciuda faptului c─â cei mai mul┼úi oameni persist─â ├«n dorin┼úa ┼či obiceiul de a se c─âs─âtori. A devenit tabu s─â descrii homosexualitatea ca o ÔÇ×perversiuneÔÇť, cu toate c─â acesta era termenul exact folosit ├«n anii ÔÇÖ60 de c─âtre filozoful radical Herbert Marcuse (care l─âuda homosexualitatea ca fiind o exprimare a unei disiden┼úe). Ast─âzi, ÔÇ×toleran┼úa represiv─âÔÇť a lui Marcus ar putea fi considerat─â drept un limbaj ÔÇ×stigmatizantÔÇť.  

Imperativul sociologic din spatele r─âsp├«ndirii ÔÇ×corectitudinii politiceÔÇť e faptul c─â noi nu mai tr─âim ├«n societ─â┼úi patriarhale, ierarhizate, monoculturale ÔÇô care expun un acord asupra valorilor de baz─â. Eforturile patetice  de a imprima un sim┼ú comun al ÔÇ×britaniculuiÔÇť sau al ÔÇ×olandezuluiÔÇť ├«n societ─â┼úile multiculturale, atest─â de fapt pr─âbu┼čirea unei identit─â┼úi comune. 

Limbajul public a devenit astfel o moned─â comun─â de schimb cultural ┼či to┼úi s├«nt pu┼či pe observarea felului ├«n care al┼úii i-ar putea deranja. Rezultatul este multiplicarea unor cuvinte ambigue care ├«nghea┼ú─â dezbaterea politic─â ┼či moral─â ┼či creeaz─â un decalaj tot mai mare ├«ntre limbajul public ┼či ceea ce g├«ndesc oamenii obi┼čnui┼úi.  

Abuzurile presei populare fac ┼či mai dificil─â ap─ârarea libert─â┼úii de exprimare. Avem nevoie de o pres─â liber─â s─â expun─â abuzurile de putere. Dar jurnalismul de investiga┼úie e discreditat atunci c├«nd este corupt de moda ÔÇ×expuneriiÔÇť vie┼úii private a unor persoane celebre, f─âr─â ca la mijloc s─â fie vorba de vreun interes public. Ziarele pretind c─â orice ├«ncercare de a le ┼úine departe de dormitoarele oamenilor publici ar fi un atentat la libertatea de exprimare. 

Recuno┼čti c├«nd o doctrin─â are probleme, atunci c├«nd nici cei ce sus┼úin c─â o ap─âr─â nu-i mai ├«n┼úeleg de fapt sensul. Dup─â acest criteriu, clasica doctrin─â a libert─â┼úii de exprimare se afl─â ├«n criz─â. Mai bine am face o revizuire rapid─â din punct de vedere legal, moral ┼či cultural, dac─â vrem s─â p─âstr─âm un sens propriu a ceea ce ├«nseamn─â s─â tr─âie┼čti ├«ntr-o societate liber─â.

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie, profesor emerit de economie politic─â la Universitatea Warwick, autor al unei biografii premiate a economistului John Maynard Keynes. 

Copyright: Project Syndicate, 2011  
www.project-syndicate.org

traducere de Andrei MANOLESCU

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.