Liberalizarea muncii: un examen şi pentru Bruxelles

Publicat în Dilema Veche nr. 469 din 7 - 13 februarie 2013
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Dreptul la muncă al românilor în Marea Britanie, mai precis îngrădirea acestuia şi după 1 ianuarie 2014 nu este doar un subiect de campanie pentru tabloidele din Insulă. O dovedesc mişcările petrecute în ultima vreme pe „frontul diplomatic“. Miniştrii de externe de la Bucureşti şi Londra au avut o discuţie pe acest subiect, în ultima zi din ianuarie, în preajma Consiliului pentru Afaceri Externe. Ministrul român Titus Corlăţean a declarat, după întrevedere, că a primit asigurări din partea omologului său William Hague potrivit cărora Marea Britanie va respecta legislaţia europeană, dar a insistat şi pe „serioasa preocupare“ a Bucureştiului în legătură cu respectarea dreptului la muncă al cetăţenilor români. Aceeaşi temă a fost abordată şi la Bucureşti în discuţia recentă dintre ministrul român pentru diaspora, Cristian David, şi ambasadorul britanic Martin Harris. La rîndul său, ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, a atras atenţia că românii şi bulgarii au fost prinşi la mijloc într-un joc care nu este al lor.

Există, în mod cert, o îngrijorare printre autorităţile române, dată de atitudinea tot mai sceptică în privinţa proiectului european, de liderii politici de la Londra. Nemulţumirile provocate de criză sînt tot mai mari printre britanici, iar acestea se îndreaptă cu precădere către „străin“. Ziarele populare din Insulă au găsit imediat şi simbolul aşteptat de „piaţă“: românii şi bulgarii. Mai precis, „hoardele“ de români şi bulgari, veniţi din Estul ceţos şi misterios, despre care britanicul de condiţie medie ştie foarte puţine. Eventual, cîte ceva despre Dracula, femei şi – pentru cei care care au făcut cunoştinţă cu litoralul bulgăresc – berea ieftină.

În pană de popularitate şi supus presiunilor grupării eurosceptice a Partidului Conservator, guvernul lui David Cameron nu-şi poate permite să ignore această categorie de populaţie, îngrijorată de efectele crizei şi înverşunată de campania tabloidă.

Dar ce poate face, concret, guvernul de la Londra, pentru a-şi lua cumva înapoi iscălitura de pe Tratatele de Aderare ale României şi Bulgariei? Teoretic, nimic. Dar realităţile politice pot fi mai complicate decît lidera tratatelor, păzite cu sfinţenie de Comisia de la Bruxelles.

Scenariul optimist ar presupune ca guvernul de la Londra să liberalizeze piaţa muncii pentru români şi bulgari, de la 1 ianuarie 2014, asumîndu-şi oprobriul euroscepticilor.

Potrivit unui studiu sociologic citat de ziarul The Times acum două săptămîni, 40% dintre britanici ar vota la un eventual referendum pentru ieşirea din UE, 37% ar dori rămînerea ca stat membru, în timp ce 23% nu ştiu ce vor.

Potrivit analiştilor, cifrele s-ar traduce, la urne, într-un scor de 53 la 47 în favoarea ieşirii din UE.

Odată liberalizată piaţa pentru români şi bulgari, va rămîne misiunea dificilă a lui David Cameron de a le explica euroscepticilor din partid şi de pe stradă cum se face că guvernul britanic înţelege să aplice reglementări europene, pe care de altfel le-a semnat, dar pe care le critică în permanenţă.

Scenariul pesimist ar fi refuzul direct al Marii Britanii de a pune în aplicare Tratatele de Aderare. Dintre toate, acesta are şansele cele mai mici de a deveni realitate. Marea Britanie ar putea apela la el doar în cazul foarte puţin probabil – cel puţin deocamdată – în care ar avea nevoie de un conflict direct şi deschis cu Bruxelles-ul.

Scenariul moderat pare cel mai probabil. Ar însemna o liberalizare pe hîrtie a dreptului la muncă, dar „acompaniată“ de mai multe măsuri de descurajare. Unele, direct prin lege, cum ar fi limitarea accesului la servicii de sănătate sau chiar asigurări de şomaj şi pensii. Altele, informale – o respingere „pe tăcute“ a lucrătorilor români şi bulgari de către diferiţi angajatori. Plus o campanie de presă susţinută, menită a-i face pe estici să se simtă nedoriţi în Insulă sau, în cel mai bun caz, cetăţeni de categoria a doua.

Toate aceste măsuri discriminatorii ar putea genera un întreg cortegiu de plîngeri şi nemulţumiri din partea românilor şi bulgarilor, iar unele dosare ar ajunge, desigur, pe masa Comisiei Europene sau chiar la Curtea Europeană de Justiţie. Doar că procedurile sînt greoaie, cer timp şi, în definitiv, nici nu ar prinde rău guvernului de la Londra. Acesta ar arăta populaţiei nemulţumite cum se luptă eroic pentru „interesul naţional“, împotriva „birocraţiei de la Bruxelles“.

Ne-am putea pregăti de o „confruntare“ de lungă durată între instituţiile europene şi guvernul britanic. Va fi un şir de divergenţe motivate tehnic, de proceduri şi contraproceduri, de blocaje şi replici. Desigur, Bucureştiul şi Sofia vor protesta faţă de acte pe care le vor considera discriminatorii şi se vor face auzite voci nervoase dinspre Parlamentul European.

Dar viteza cu care instituţiile europene vor rezolva aceste dosare va depinde, în cele din urmă, de voinţa politică de la vîrful Comisiei Europene. Şi, bineînţeles, de forţa de convingere a liderilor „statelor puternice“ (Germania şi Franţa, în primul rînd), în cazul în care „Bruxelles-ul“ se va dovedi prea „moale“.

Ce vor alege, pînă la urmă, preşedintele Comisiei şi liderii „marilor state“: să dea o lecţie Londrei şi, indirect, tuturor acelora care s-ar gîndi să submineze unitatea europeană? Sau să pună dreptul la muncă al românilor şi bulgarilor la „masa negocierii“, menită a mai potoli ambiţiile centrifuge ale Marii Britanii? În agitata vară politică a anului 2012, românii au făcut cunoştinţă cu fermitatea Comisiei şi a statelor membre, a Germaniei cu precădere. Le va fi foarte greu să-şi explice de ce partenerii noştri nu se vor dovedi la fel de hotărîţi în a sancţiona nerespectarea tratatelor sau interpretarea lor discriminatorie, de către alte state membre.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Expoziția „Oul Pascal. Simbolism și rafinament”, la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului
Expoziția „Oul Pascal. Simbolism și rafinament”, la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului
Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, din Piața Sfatului nr. 15, a găzduit miercuri, 16 aprilie 2025, vernisajul expoziției temporare „Oul Pascal. Simbolism și rafinament”.
Robert F Kennedy Jr FOTO Profimedia jpg
Administrația Trump a desecretizat mii de pagini legate de asasinarea lui Robert F Kennedy
Administrația Trump a declasificat 10.000 de pagini legate de asasinarea lui Robert F Kennedy în 1968 după ce președintele american a dispus dezvăluirea publică a documentelor legate de asasinarea fraților Kennedy.
TRAGERI LOTO LOTERIA ROMANA
Trageri speciale Loto în Sâmbăta Mare, cu premii consistente. Află care sunt numerele câștigătoare
Sâmbătă, 19 aprilie au loc extrageri speciale de Paște pentru Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.
JD Vance si cardinalul Pietre Parolin, foto VaticanNews jpg
JD Vance nu va fi primit de Papa Francisc în timpul vizitei la Vatican. În ajunul Învierii, el s-a întâlnit cu cardinalul Pietro Parolin
Vicepreședintele american J.D. Vance, însoţit de o impresionantă coloană oficială, s-a întâlnit sâmbătă cu secretarul de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, însă nu va fi primit de Papa Francisc, pe parcursul vizitei sale.
Andrew Tate FOTO Profimedia
Fenomenul „Andrew Tate” ia amploare în școli: Băieţii refuză să vorbească cu profesoarele pe motiv că sunt „femei”
Influencerii online, cum ar fi Andrew Tate, alimentează o creştere a sexismului în sala de clasă, potrivit unui nou studiu al sindicatului britanic NASUWT din domeniul educaţiei. Studiul vine după ce serialul „Adolescence” a împins în lumina reflectoarelor preocupările legate de fenomenul „incel”.
patimile lui hristos foto x
Netflix, acuzat că ar fi eliminat un verset biblic din filmul „Patimile lui Hristos”. Ce semnificație are „Isaia 53” și de ce nu este citit în sinagogi
Mai mulți utilizatori Netflix au observat că o secvență din filmul „Patimile lui Hristos” (2004), regizat de Mel Gibson, ar fi fost modificată.
Victoria si Albert (profimedia) jpg
Cine au fost bunicii Europei?
Victoria și Albert au avut patru băieți și cinci fete, care, prin alianțe matrimoniale, i-au transformat în bunicii Europei.

Uzina de la Cotroceni pentru crearea energiei electrice şi punerea în mişcare a pompelor din colectoare, la începutul secolului XX (© iMAGO Romaniae)
De ce a rămas România în urma Europei ca nivel de dezvoltare?
Profesorul universitar Bogdan Murgescu, invitatul special al lui Andrei Pogăciaș și Matei Udrea în episodul de mai jos al podcastului „Colecționarul de Istorie”, explică din ce cauze a rămas România treptat tot mai în urma Europei, ca nivel de dezvoltare.
 Mihai Budeanu de la 3 Sud Est adoră salata de boeuf de sărbători!   Unde își duce celebrul artist familia de Paște și de ce nu mai face sărbătoarea Învierii acasă!