Liber la vize pentru Republica Moldova: cine cîştigă?

Publicat în Dilema Veche nr. 534 din 8-14 mai 2014
Ecourile tragediei jpeg

Lunea trecuta a fost o zi importantă pentru cetăţenii din Republica Moldova. Ba chiar o zi istorică, aşa cum o caracteriza premierul Iurie Leancă: a fost prima zi în care au putut circula fără vize, în statele Uniunii Europene. Bineînţeles, nu se pune problema libertăţii de a munci sau de a se stabili în străinătate (deşi, conform sondajelor, peste 80% dintre moldoveni cred în mod greşit că aceste drepturi vin la pachet). Reglementările permit doar călătorii în scop personal, pentru o perioadă de cel mult trei luni.

Am fi tentaţi să comparăm acest moment cu cel de la începutul anului 2002, cînd şi noi, românii, am obţinut dreptul de a circula liber în Uniunea Europeană, pe bază de paşaport. Paşaport simplu, fiindcă paşapoartele biometrice, obligatorii astăzi pentru libera circulaţie a moldovenilor, nu apăruseră încă acum 12 ani.

Paralela între situaţia României din 2002 şi cea a Moldovei de astăzi poate fi valabilă, dar numai pînă la un moment dat. Pentru cetăţenii României, liberalizarea vizelor a însemnat momentul mult aşteptat al unei recunoaşteri – în fapte, nu în vorbe! – a apartenenţei la Europa.  

Fuseseră ani ciudaţi. Tocmai se prăbuşea un zid pe care Europa îl ridicase în faţa românilor, imediat după prăbuşirea altui zid, cel ridicat de regimurile comuniste, după finalul celui de-al Doilea Război Mondial.

Iar sentimentele erau amestecate, în anii ’90. Evident că românii erau animaţi de o puternică dorinţă de integrare în NATO şi în Uniunea Europeană. Sondajele dădeau cifre uluitoare, care nu se mai întîlneau în celelalte state candidate. 

În acelaşi timp, românii trăiau frustrarea de a se vedea respinşi tocmai de lumea în care doreau să se integreze, după prăbuşirea comunismului. Regimul de vize era văzut ca un stigmat. Abolirea lui a fost semnul că România merge în direcţia bună şi că este acceptată în familia occidentală.

Cu Republica Moldova, lucrurile nu stau chiar aşa. În primul rînd, pentru că orice lucru bun, dar făcut cu întîrziere, nu mai este la fel de bun. Poate că, în cazul României, eliminarea vizelor a venit la timpul potrivit pentru ca nemulţumirile să nu dea naştere la adevărate resentimente faţă de un Occident care „nu ne dorea“. Dar în cazul Moldovei?  

În lungii ani de izolare, cetăţenii moldoveni care au vrut să treacă această nouă cortină de catifea s-au descurcat cumva, luîndu-şi paşapoarte româneşti sau apelînd la alte soluţii. (Noi n-am avut o altă Românie de unde să putem lua paşapoarte pentru a circula liber în Europa.) În principiu, cei care au vrut să meargă în Europa au găsit o cale.

Restul sînt fie prea săraci pentru a pleca undeva, chiar şi în condiţiile eliminării vizelor, fie sînt interesaţi mai degrabă de direcţia cealaltă, înspre Est. Potrivit Barometrului de Opinie publicat la Chişinău cu cîteva zile înainte de liberalizarea vizelor, mai bine de jumătate dintre moldoveni nu cred că vor merge mai des în Europa după liberalizarea vizelor.

Vorbim despre moldovenii plecaţi la muncă în Europa, dar numărul celor care s-au dus să lucreze în Rusia sau Ucraina este cam acelaşi. Nu existau nici vize şi nici bariere lingvistice. Mai mult: liberalizarea vizelor spre Vest alimentează temerile celor legaţi de Est: dacă Moldova o va lua hotărît spre Uniunea Europeană, măsura de răspuns a Rusiei ar putea fi tocmai introducerea de vize pentru moldoveni. Şi, se ştie, Moscova se pricepe de minune să exploateze temerile oamenilor. Deja, în Republica Moldova se lansează tot felul de zvonuri, cum că, odată semnat Acordul de asociere şi liber schimb, ţăranii nu-şi vor mai putea tăia porcii şi nu-şi vor mai putea vinde produsele în pieţe. Conform aceluiaşi Barometru, puţin peste 40% dintre moldoveni cred că o vor duce mai bine după intrarea în vigoare a Acordului, dar o treime se tem că vor trăi mai prost. Teren de acţiune pentru propaganda rusească există.

Paradoxal, tocmai moldovenii rusofoni, care nu au avut cum să-şi ia paşapoarte româneşti, ar putea ieşi acum cei mai avantajaţi din povestea liberalizării vizelor. Ei trăiesc mai mult în oraşe şi mulţi dintre ei dispun de banii necesari pentru a vizita statele Uniunii Europene, măcar cele mai apropiate, cum ar fi şi România. Buni şi aceştia pentru sectorul turistic european!  

Însă dacă vorbim despre consecinţele politice ale acestei măsuri, să nu ne facem mari iluzii. Opţiunile Est – Vest în Republica Moldova sînt în continuare echilibrate (aproximativ 40% se pronunţă pentru aderarea la Uniunea Europeană şi cam tot atîţia pentru Uniunea Vamală. Iar cifrele care arată o împărţire aproape egală a populaţiei între cele două opţiuni strategice nu se opresc aici. Pentru aproximativ  45% dintre moldoveni, ridicarea vizelor este importantă, şi pentru tot cam atîţia nu este. Potrivit sondajelor, obţiunile în perspectiva alegerilor parlamentare din noiembrie stau tot sub semnul echilibrului. Evident însă că revenirea la guvernare a comuniştilor, în detrimentul alianţei proeuropene, ar însemna un dezastru pentru viitorul european al Republicii Moldova.

Liberalizarea vizelor va ajuta, desigur, partida proeuropeană, dar este departe de a însemna o lovitură decisivă. Bătălia europeană a Moldovei rămîne una cu final deschis.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.