Libanul la televizor

Publicat în Dilema Veche nr. 516 din 31 decembrie 2013
Libanul la televizor jpeg

Acum vreo zece ani, stam la o cafea şi la o vorbă (să ne treacă de plictiseală), la o reuniune a FMI, la Washington. Zice amicul de la France-Presse: „Eh, unde sînt vremurile de aur? Detaşat în Beirut, în anii ’80. Toţi eram cazaţi la un Intercontinental, în centru, departe de bombe şi gloanţe. Dimineaţa, pe la 7, ne duceam la baricade şi tratam cu beligeranţii. «Avem de transmis la 5 după-masă. Ce ne oferiţi?» Comandantul local întreba cît avem la dispoziţie în buget. Noi ziceam cît avem. Noi şi Reuters, BBC, CNN, care eram pe acolo. El ne zicea cît poate să ne ofere. Trei grenade, patru rafale de Kalaşnikov şi, eventual, un mortier. Mai negociam cîte ceva şi apoi plecam. Imediat, el urla spre baricada adversă, către văr’su. Carevasăzică: Ahmed, avem clienţi pentru ora 5. Dai tu grenadele, eu dau rafalele. Ălălalt urla despre cîţi bani vorbim. I se zicea „bugetul“. Cădeau la pace. La 5 fără un sfert, eram la locul filmării. Ora era foarte bună pentru că lumina pica excelent în cartier, iar operatorii erau mulţumiţi. Bătălia ieşea impecabil pentru ştiri. Ani de zile am dus-o aşa, cu primă pentru zonă de conflict şi cu reportaje zilnice. Vremuri!...“

Cam asta ştiam despre Beirut pînă să ajung acolo, de curînd. Mai ştiam că au făcut pace, după 20 de ani de lupte în oraş, imediat după ce un general de falangă creştină a fost ucis, chiar dacă zeci de runde de negocieri anterioare dăduseră greş. The Economist mi-a mai zis că oraşul este în reconstrucţie, că este un soi de El Dorado pentru întreaga lume arabă. Mai ştiam că Siria are un rol recunoscut pe plan internaţional pentru că a ajutat la încheierea conflictului. Aveam habar că, în lumea arabă, există sunniţi şi şiiţi care se urăsc între ei mai mult decît îi urăsc, împreună, pe evrei. Ştiam că în Beirut sînt mulţi creştini (cei mai mulţi fiind maroniţi) şi că, pentru lumea arabă, oraşul este cel mai european loc în care se pot simţi aproximativ ca acasă.

Aşadar, cu acest bagaj sumar de cunoştinţe, am plecat, de curînd, spre Beirut. Acolo, la faţa locului, am văzut urmele luptelor (jumătate de oraş are încă urme de gloanţe şi obuze pe faţade) şi am văzut musulmani „feroce“ purtînd fesuri de Moş Crăciun în mall-uri sau magazine de cartier, de dragul vînzărilor. Oraşul era decorat cu luminiţe. Am dedus că au şi ei un Luxten de serviciu. Directorul hotelului în care am stat este armean sadea. Am aflat că Beirutul a fost o destinaţie de refugiu pentru armeni, după Musa Dagh (1915), ceva mai interesantă decît Constanţa. Au un întreg cartier armenesc în Beirut. Directoarea financiară a firmei pentru care lucram este ortodoxă. Ca şi noi. Era încîntată că a reuşit să găsească un băiat bun, ortodox, cu care să se mărite la vară. În Beirut, limba de bonton este franceza. Maroniţii o folosesc. La fel şi musulmanii de condiţie bună. Între ei, druzii (a nu fi confundaţi cu druizii, ăia sînt altă mîncare de peşte). Druzii nu sînt consideraţi musulmani, de către musulmani, şi nici creştini, de către creştini. Sînt un fel de sectă rebelă, între două ape. Cred în înviere. Diferenţa este că, la ei, cel care va renaşte nu este Iisus, ci Al-Hakim bi-Amrih. Oarecum similară este situaţia maroniţilor, „afiliaţi“ Romei, fără a fi întru totul catolici. Ei au un patriarh care, tradiţional, trăieşte în nordul Beirutului, în Bkirki. Nu folosesc latina la liturghie, ci araba. Sînt sub protecţie franceză de vreo 150 de ani. Ei dau, conform cutumei, preşedintele republicii şi sînt cam un milion, în Liban. Au fost căsăpiţi de druzi în 1860, din intriga Imperiului Otoman.

Nu aveam nici un chef să descopăr Beirutul la pas, cu un copil de 8 ani după mine. Nu era vorba despre frica de lupte armate. Alea se dau în alte părţi. Îmi era teamă de… trafic. Oribil. Acolo nu este cunoscut motivul pentru care s-au inventat luminiţele de semnalizare. Vă consideraţi şoferi pentru că vă descurcaţi în Bucureşti? Să vă văd în Beirut! Aşa că am preferat să stau în hotel. Am urmărit 122 de posturi de televiziune arabe, fără să înţeleg o boabă din limbă. Să vedeţi ce am constatat. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR. 

Citiți continuarea acestui articol aici.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Eduard Hellvig bilant SRI FOTO Mediafax
Șeful SRI lansează un avertisment la adresa unor foști angajați: Vom face tot ce ține de noi pentru a rezolva aceste probleme
Șeful SRI a lansat un avertisment la adresa unor foști angajați ai instituției, despre care susține ca gravitează în jurul unor companii de stat sau în spatele a „tot felul de oameni”.
Episcopul Tulcii, PS Sa Visarion
Episcopia Tulcii, reacție în scandalul sexual. „Acuzațiile aduse PS Visarion, nefondate și halucinante lansate de un frustrat“
Episcopia Tulcii a reacționat la scandalul în care este implicat numele Preasfințitului Visarion. Preoții susțin că toate acuzațiile sunt făcute de „o persoană frustrată“, exmatriculată de la Teologie.
Annalena Baerbock FOTO EPA-EFE
Germania declară încheiată chestiunea reparațiilor de război cerute de Polonia
Ministrul german de Externe a repetat marţi, la Varşovia, că chestiunea reparaţiilor Poloniei pentru cel de Al Doilea Război Mondial este „închisă", relatează AFP.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.