Lenea umanist─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 913 din 7 ÔÇô 13 octombrie 2021
Iconofobie jpeg

├Äntr-un text intitulat ÔÇ×Cum s─â ne chivernisim timpulÔÇť (inclus ├«n ÔÇ×al doilea jurnal minimÔÇŁ, jurnal tradus la noi drept Minunea Sf├«ntului Baudolino), Umberto Eco face o observa┼úie demn─â de toat─â aten┼úia intelectualilor umani┼čti. Sun├«ndu-┼či dentistul pentru o programare, semioticianul are nepl─âcuta surpriz─â s─â descopere c─â importantul stomatolog ├«l poate primi abia peste o s─âpt─âm├«n─â. Cel pu┼úin ┼čapte zile, maestrul sanitar e blocat de consulta┼úii stabilite cu mult─â vreme ├«nainte. De┼či afectat, Eco ├«l crede pe om pe cuv├«nt. Medicii s├«nt ni┼čte tipi extrem de ocupa┼úi. Nimeni nu ar pune la ├«ndoial─â a╚Öa ceva. Prin contrast ├«ns─â ÔÇô sesizeaz─â autorul ÔÇô, via┼úa lui de profesor universitar ┼či scriitor cu faim─â interna┼úional─â nu ar fi privit─â de c─âtre comunitate cu aceea┼či ├«n┼úelegere. Atunci c├«nd el se pl├«nge vreunui insistent solicitant (de conferin┼ú─â, curs festiv, eseu, interviu, participare la o mas─â rotund─â etc.) c─â nu are timp, r─âspunsul care i se ofer─â r─âm├«ne invariabil: ÔÇ×Ei, domnule profesor, o persoan─â ca dumneavoastr─â poate s─â-┼či fac─â oric├«nd timp!ÔÇŁ. Cu alte cuvinte, voi, umani┼čtii, nu s├«nte┼úi ni┼čte indivizi serio┼či, reu┼čind f─âr─â probleme s─â v─â adapta┼úi intervalurile programului zilnic la dinamica evenimentelor. De ce s─â nu o spunem pe aia dreapt─â? Cei mai mul╚Ťi cred c─â umani┼čtii nu s├«nt numai neserio┼či, ci ┼či de-a dreptul lene┼či. S─â admitem c─â nici asta nu ar pune-o (aproape) nimeni la ├«ndoial─â.

Prin urmare, Eco se hot─âr─â╚Öte s─â fac─â ni╚Öte calcule de verificare. ├Äntr-un an bisect, constat─â el, s├«nt 8.760 de ore. Din ele, 4.170 pot fi considerate din start ÔÇ×moarteÔÇŁ (judec├«nd c─â orice ins normal are nevoie de opt ore de somn, o or─â pentru trezire ┼či toalet─â ┼či dou─â pentru mese ├«n fiecare zi). ├Äntre ÔÇ×fixuriÔÇŁ se mai includ ┼či cele dou─â ore per diem pentru deplas─âri ├«n ora┼č (cu un total de 730 de ceasuri pe an). Un profesor universitar (italian) pred─â trei cursuri (╚Öase ore) pe s─âpt─âm├«n─â ┼či, ├«n concluzie, mai ia din ÔÇ×bugetÔÇŁ ÔÇô volens nolens ÔÇô 220 de ore. 175 de ore de corectare a tezelor studen┼úilor (la trei minute pagina!), 24 de ore de examene, 12 de discu┼úie (a rezultatelor examenelor), 78 pentru diverse ┼čedin┼úe ┼či consilii, 50 pentru administra┼úie (Eco a fost ╚Öi redactorul-┼čef al unei reviste academice) duc la o imagine cronologic─â apocaliptic─â. Autorului (umanist) ├«i r─âm├«n 300 de ore pe an pentru cercetarea proprie ┼či 666 (num─âr ├«nfrico┼č─âtor) de ore pentru activit─â┼úi personale: t├«rguieli, s─ân─âtate, sport, vizite ┼č.a. Adic─â o mic─â ÔÇ×vacan┼ú─âÔÇŁ de aproximativ trei-patru s─âpt─âm├«ni, ├«n interiorul c─ârora bietul intelectual ├«ncearc─â bizare experimente anamnetice de recuperare a identit─â┼úii. Cu umor, semioticianul constat─â c─â nu ┼či-a calculat orele dedicate fumatului ┼či (fiind fum─âtor ├«nr─âit de-a lungul vie╚Ťii sale) se ├«ntreab─â, justificat, c├«nd se mai desf─â┼čoar─â, ├«n mod obiectiv, h─âr┼úuitoarea activitate. R─âspunsul nu poate fi dec├«t unul singur: un umanist responsabil va renun┼úa necondi┼úionat la viciul cronofag.

Ra┼úionamentul scriitorului mi-a l─âsat o ap─âs─âtoare umbr─â de melancolie. Toate aceste calcule se refer─â la restric┼úiile inevitabile ale unei lumi normale ori m─âcar cvasi-normale, unde umanistul nu trece prin experimente administrativ-educa╚Ťionale periodice. Este vorba despre un univers ├«n care venitul unui universitar e consistent ┼či ├«n care cercetarea ┼či, ├«n general, munca academic─â de orice tip reprezint─â priorit─â┼úi na┼úionale. O compara┼úie cu situa┼úia omului de carte rom├ón (s─â particulariz─âm ┼či noi: umanist) ar fi dezastruoas─â, dac─â nu ar fi, ├«nainte de toate, profund caraghioas─â. Pentru o recompens─â financiar─â rizibil─â (├«n compara╚Ťie cu alte venituri, a╚Öa-zic├«nd ÔÇ×de prioritate na╚Ťional─âÔÇŁ), profesorul mioritic pred─â un num─âr de ore de cel pu┼úin dou─â ori mai mare ca norma maxim─â a unui occidental. El pierde o groaz─â de vreme ├«ncerc├«nd s─â supravie┼úuiasc─â ├«ntr-o jungl─â a legii celui mai tare (suport├«nd umilin┼úele inimaginabile la care ├«l supun ÔÇ×proprietariiÔÇŁ serviciilor publice, lupt├«nd p├«n─â la epuizare pentru ap─ârarea celor mai elementare drepturi ale sale ÔÇô fire┼čti oriunde ├«n spa┼úiul civilizat ÔÇô ┼či, ├«n sf├«r┼čit, f─âc├«nd o cercetare retardat─â, ├«n condi┼úii de austeritate, subminat─â permanent de interesele meschine al oligarhiilor create artificial ├«n schema social─â). Valoarea timpului (┼či, implicit, a muncii) umanistului rom├ón se m─âsoar─â ├«ntr-un anumit num─âr de calorii ├«ngurgitate anual, bilete sau abonamente pe mijloacele de transport ├«n comun ori litri de benzin─â, chirie, administra┼úie, telefon ┼či, eventual, alte utilit─â╚Ťi de baz─â. Nimeni nu-i respect─â ÔÇ×timpulÔÇŁ propriu ╚Öi to╚Ťi ├«l suspecteaz─â, din start, de ÔÇ×nesupunere civic─âÔÇŁ. De aceea, pe zi ce trece, av├«nd tot mai mult aerul unui personaj descins de pe Planeta maimu┼úelor, el prive┼čte la lumea ÔÇ×barbar─âÔÇŁ creionat─â de Eco precum la un veritabil Paradis. Ca universitar umanist la r├«ndul meu, ├«mi voi permite, prin urmare, s─â-l contrazic pe fostul mare profesor milanez. ├Än brava comunitate carpatin─â, m─â simt nu doar neserios, ci ┼či inutil. ┼×i, ├«n plus, nici m─âcar nu fumez.

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Filozofia lucrurilor mici, Editura Junimea, 2020.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.