Lenea umanistă

Publicat în Dilema Veche nr. 913 din 7 – 13 octombrie 2021
Iconofobie jpeg

Într-un text intitulat „Cum să ne chivernisim timpul“ (inclus în „al doilea jurnal minim”, jurnal tradus la noi drept Minunea Sfîntului Baudolino), Umberto Eco face o observaţie demnă de toată atenţia intelectualilor umanişti. Sunîndu-şi dentistul pentru o programare, semioticianul are neplăcuta surpriză să descopere că importantul stomatolog îl poate primi abia peste o săptămînă. Cel puţin şapte zile, maestrul sanitar e blocat de consultaţii stabilite cu multă vreme înainte. Deşi afectat, Eco îl crede pe om pe cuvînt. Medicii sînt nişte tipi extrem de ocupaţi. Nimeni nu ar pune la îndoială așa ceva. Prin contrast însă – sesizează autorul –, viaţa lui de profesor universitar şi scriitor cu faimă internaţională nu ar fi privită de către comunitate cu aceeaşi înţelegere. Atunci cînd el se plînge vreunui insistent solicitant (de conferinţă, curs festiv, eseu, interviu, participare la o masă rotundă etc.) că nu are timp, răspunsul care i se oferă rămîne invariabil: „Ei, domnule profesor, o persoană ca dumneavoastră poate să-şi facă oricînd timp!”. Cu alte cuvinte, voi, umaniştii, nu sînteţi nişte indivizi serioşi, reuşind fără probleme să vă adaptaţi intervalurile programului zilnic la dinamica evenimentelor. De ce să nu o spunem pe aia dreaptă? Cei mai mulți cred că umaniştii nu sînt numai neserioşi, ci şi de-a dreptul leneşi. Să admitem că nici asta nu ar pune-o (aproape) nimeni la îndoială.

Prin urmare, Eco se hotărăște să facă niște calcule de verificare. Într-un an bisect, constată el, sînt 8.760 de ore. Din ele, 4.170 pot fi considerate din start „moarte” (judecînd că orice ins normal are nevoie de opt ore de somn, o oră pentru trezire şi toaletă şi două pentru mese în fiecare zi). Între „fixuri” se mai includ şi cele două ore per diem pentru deplasări în oraş (cu un total de 730 de ceasuri pe an). Un profesor universitar (italian) predă trei cursuri (șase ore) pe săptămînă şi, în concluzie, mai ia din „buget” – volens nolens – 220 de ore. 175 de ore de corectare a tezelor studenţilor (la trei minute pagina!), 24 de ore de examene, 12 de discuţie (a rezultatelor examenelor), 78 pentru diverse şedinţe şi consilii, 50 pentru administraţie (Eco a fost și redactorul-şef al unei reviste academice) duc la o imagine cronologică apocaliptică. Autorului (umanist) îi rămîn 300 de ore pe an pentru cercetarea proprie şi 666 (număr înfricoşător) de ore pentru activităţi personale: tîrguieli, sănătate, sport, vizite ş.a. Adică o mică „vacanţă” de aproximativ trei-patru săptămîni, în interiorul cărora bietul intelectual încearcă bizare experimente anamnetice de recuperare a identităţii. Cu umor, semioticianul constată că nu şi-a calculat orele dedicate fumatului şi (fiind fumător înrăit de-a lungul vieții sale) se întreabă, justificat, cînd se mai desfăşoară, în mod obiectiv, hărţuitoarea activitate. Răspunsul nu poate fi decît unul singur: un umanist responsabil va renunţa necondiţionat la viciul cronofag.

Raţionamentul scriitorului mi-a lăsat o apăsătoare umbră de melancolie. Toate aceste calcule se referă la restricţiile inevitabile ale unei lumi normale ori măcar cvasi-normale, unde umanistul nu trece prin experimente administrativ-educaționale periodice. Este vorba despre un univers în care venitul unui universitar e consistent şi în care cercetarea şi, în general, munca academică de orice tip reprezintă priorităţi naţionale. O comparaţie cu situaţia omului de carte român (să particularizăm şi noi: umanist) ar fi dezastruoasă, dacă nu ar fi, înainte de toate, profund caraghioasă. Pentru o recompensă financiară rizibilă (în comparație cu alte venituri, așa-zicînd „de prioritate națională”), profesorul mioritic predă un număr de ore de cel puţin două ori mai mare ca norma maximă a unui occidental. El pierde o groază de vreme încercînd să supravieţuiască într-o junglă a legii celui mai tare (suportînd umilinţele inimaginabile la care îl supun „proprietarii” serviciilor publice, luptînd pînă la epuizare pentru apărarea celor mai elementare drepturi ale sale – fireşti oriunde în spaţiul civilizat – şi, în sfîrşit, făcînd o cercetare retardată, în condiţii de austeritate, subminată permanent de interesele meschine al oligarhiilor create artificial în schema socială). Valoarea timpului (şi, implicit, a muncii) umanistului român se măsoară într-un anumit număr de calorii îngurgitate anual, bilete sau abonamente pe mijloacele de transport în comun ori litri de benzină, chirie, administraţie, telefon şi, eventual, alte utilități de bază. Nimeni nu-i respectă „timpul” propriu și toți îl suspectează, din start, de „nesupunere civică”. De aceea, pe zi ce trece, avînd tot mai mult aerul unui personaj descins de pe Planeta maimuţelor, el priveşte la lumea „barbară” creionată de Eco precum la un veritabil Paradis. Ca universitar umanist la rîndul meu, îmi voi permite, prin urmare, să-l contrazic pe fostul mare profesor milanez. În brava comunitate carpatină, mă simt nu doar neserios, ci şi inutil. Şi, în plus, nici măcar nu fumez.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Filozofia lucrurilor mici, Editura Junimea, 2020.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Orașul Victoria  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (41) jpg
Cum arată orașele „sovietice” ridicate de la zero în România primilor ani de comunism
Construite în ritm alert în primii ani de comunism, în jurul unor uzine și exploatări miniere strategice din România, a cărei economie se afla atunci sub controlul sovieticilor, câteva foste orașe au rămas aproape neschimbate, păstrând înfățișarea anilor ‘50.
Tineri care se muta intr-un apartament in chirie FOTO Shutterstock
Unde găsești cele mai bune chirii pentru locuințe în marile orașe
Pe piața chiriilor din România se evidențiază diferențe importante între orașe, spun experții în imobiliare, enumerând localitățile cu cele mai mari și cele mai mici prețuri.
10 Alimente esențiale din dieta mediteraneană recomanate de nutriționiști pentru o vară perfectă Foto DMSai jpg
10 alimente esențiale din dieta mediteraneană pentru o vară sănătoasă și gustoasă
Descoperă cele mai gustoase și sănătoase 10 alimente esențiale din dieta mediteraneană, recomandate de nutriționiști pentru a-ți transforma vara într-un sezon plin de energie, vitalitate și aromă autentică.
curatare panouri fotovoltaice jpg
Descoperire inovativă pentru creșterea performanței panourilor fotovoltaice: poate fi aplicată și pe sere
Oamenii de știință din Arabia Saudită au dezvoltat o tehnologie de răcire revoluționară care reglează pasiv temperatura panourilor solare, crescând în același timp semnificativ puterea acestora și triplându-le durata de viață.
mihaela vorniceanu FOTO ijj (1) jpeg
O femeie, unul dintre cei mai „pistolari” ai MAI. Cine este jandarmerița căreia îi place să tragă cu pușca semi-automată cu lunetă
O jandarmeriță din Botoșani este unul dintre cei mai buni țintași pe care-i are Ministerul Afacerilor Interne. Îi place să tragă cu pușca semiautomată cu lunetă, dar participă și la concursuri de tir cu pistolul. Are mai multe premii și clasări onorabile, atât la tras cu arma dar și la atletism.
trump putin  jpg
S-a încheiat „luna de miere” dintre Trump și Putin? Expert: „Lucrurile nu stau bine”
Președintele Trump l-a numit „nebun” pe Putin și a promis sancțiuni drastice. Marchează acest moment încheierea „lunii de miere” dintre președintele american și cel rus? Răspunsul ni-l dă expertul în securitate Iulia Joja.
Vlad Tepes 002 jpg
16 iunie: Ziua în care Vlad Țepeș conduce atacul surpriză, de noapte, împotriva otomanilor
În ziua de 16 iunie, Vlad Țepeș lansează celebrul atac surpriză, de noapte, asupra taberelor otomane și se naște cunoscutul artist Tupac Shakur.
image png
Andreea Raicu, criticată de un bărbat pentru că susține feminismul: „M-am săturat să tot aud acest refren obosit”
Andreea Raicu militează pentru ca vocile și drepturile tuturor femeilor din această țară să fie auzite, însă implicarea sa în susținerea cauzei feministe a adus și reacții neplăcute. Ce i-a reproșat un bărbat vedetei?
Nicusor Dan sedinta Consiliul Primariei  Foto Inquam Photos george Calin (3) jpg
Primul reproș la adresa lui Nicușor Dan în coaliție. „În loc să-l desemneze pe Bolojan premier, a întărit PSD” SURSE
Președintele Nicușor Dan a stârnit nemulțumire în coaliția de guvernare prin decizia de a amâna desemnarea unui prim-ministru.