Lecţiile pandemiei: cînd coeziunea socială salvează vieţi omeneşti

Publicat în Dilema Veche nr. 879 din 11 - 17 februarie 2021
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Din două studii realizate la începutul acestui an rezultă că democraţiile occidentale nu au fost chiar foarte eficiente în lupta împotriva pandemiei. Un centru de reflecţie australian, Institutul Lowy din Sydney, prin analizele sale comparative, pune în lumină faptul că Uniunea Europeană, în materie de mobilizare pentru obţinerea unui vaccin, se situează în „coada plutonului”. Iar revista britanică Te Economist clasează o ţară ca Franţa în categoria „democraţiilor deficiente”. Iată tot atîtea concluzii oarecum şocante şi meritînd o analiză mai atentă.

Institutul Lowy redactează o listă cu zece ţări considerate campioane în ceea ce priveşte combaterea noului virus. Pe primele patru locuri se situează Noua Zeelandă, Vietnam, Taiwan şi Thailanda. Din acest grup de zece fac parte şi trei ţări europene, dar nu cele la care ne-am aştepta pentru că ele sînt Islanda, Cipru şi Letonia. Pe ansamblul celor aproape o sută de ţări luate în considerare, cea mai puţin performantă este Brazilia. România este situată pe locul 81, între Kuweit şi Africa de Sud, doar puţin mai sus de Franţa, care ocupă locul 73.

Sigur, astfel de ierarhii pot fi contestabile. Putem spune, de exemplu, că Islanda a avut noroc, fiind o insulă, la fel şi Taiwan şi Cipru. Şi totuşi, numeroşi alţi observatori constată că ţările asiatice parcă au fost mai rapide, mai disciplinate, mai inventive în contextul pandemiei.

„Occidentul ar avea numai de cîştigat dacă s-ar asiatiza puţin”, scrie editorialistul Franz-Olivier Giesbert în revista franceză Le Point. Sigur, nu în sens chinez, şi de altfel Institutul Lowy nici nu include China în lista celor 98 de ţări analizate întrucît consideră că datele oficiele furnizate de puterea comunisto-capitalistă de la Beijing nu sînt fiabile. În schimb, europenii ar avea numai de cîştigat dacă ar analiza modelul Coreei de Sud şi mai ales al societăţilor coezive. Iată un alt concept interesant vehiculat de experţii centrului de reflecţie australian. Societăţile coezive, spun ei, s-au descurcat mai bine, au recurs mai repede la un întreg arsenal destinat combaterii virusului şi nici nu au fost obligate să oprească economia.  

Revista The Economist întocmeşte o listă de 167 de ţări în funcţie de multe criterii, unul dintre ele fiind regresul libertăţilor individuale şi publice în decursul ultimelor 12 luni pandemice. Libertăţile democratice au avut de suferit în aproape 70% din ţările de pe planetă, arată publicaţia britanică. Iar în unele mari democraţii, cu o lungă tradiţie în acest sens, apar semne neliniştitoare. Franţa, de exemplu, este situată pe locul 24, nu departe de Statele Unite.

În ceea ce priveşte Franţa, şocul cel mai mare resimţit în ultimul timp nu este legat de punerea între paranteze a multor libertăţi, ci de eşecul cercetătorilor francezi de a produce şi ei un vaccin. Revista L’Express recurge la termenul fiasco, chiar pe prima pagină, pentru a trata subiectul. Faptul că ţări precum Rusia şi China se pot lăuda acum cu vaccinurile lor şi că le utilizează chiar ca pe nişte arme diplomatice reprezintă o mare umilinţă pentru Uniunea Europeană. În primăvara anului trecut, Donald Trump, în Statele Unite, şi Boris Johnson, în Marea Britanie, se aflau sub focul multor critici întrucît minimalizau gradul de periculozitate a epidemiei de coronavirus. În mod paradoxal, însă, tot ei au fost cei mai rapizi şi eficienţi în mobilizarea mijloacelor financiare şi umane pentru crearea unui vaccin.

Dintr-un anumit punct de vedere, Uniunea Europeană trebuie salutată pentru poziţia sa morală în cursa mondială pentru crearea unui vaccin. Iar preşedintele francez Emmanuel Macron a încarnat cel mai bine această atitudine umanistă spunînd: „Este necesar ca vaccinul să fie un bun public mondial, altfel spus să nu fie supus legilor pieţei”. Opinia sa are şi o logică strict sanitară: dintr-o pandemie izbucnită într-o lume globalizată nu se iese decît dacă toată populaţia globului este pînă la urmă vaccinată şi scapă de virus.

În realitate, însă, cursa pentru găsirea celui mai bun vaccin în cel mai scurt timp a fost şi o goană după profit. Iar în ţările anglo-saxone, unde cercetarea este finanţată şi cu imense fonduri private (respectivii investitori asumîndu-şi deci şi riscul de a pierde banii), lucrurile au mers cel mai repede. Penuria de vaccinuri intervenită recent în Europa, unde în mai toate ţările dozele comandate iniţial se lasă aşteptate, ţine şi de acest joc al profitului. Pur şi simplu, vaccinurile merg în mod prioritar către cei care plătesc mai mult.

În prezent, francezii încearcă să descopere de ce un institut prestigios precum Institutul Pasteur sau o întreprindere transnaţională precum Sanofi au fost devansate de laboratoare mai mici din lumea anglo-saxonă. În urmă cu peste cinci decenii, generalul De Gaulle s-ar părea că ar fi pronunţat următoarea frază legată de sectorul cercetării în Franţa: „Cercetători care caută găsim. Cercetători care găsesc căutăm”.

Revenind la analizele legate de pandemie ale acestui think tank numit Institutul Lowy, concluziile sale merită reţinute şi în perspectivă, dat fiind că lumea de azi riscă să se confrunte şi cu alte crize, pandemii, catastrofe şi probleme globale. Citez din raport: „În general, ţările avînd o populaţie mai mică, societăţi coezive şi instituţii competente sînt favorizate pentru a face faţă unor crize mondiale precum pandemia”.

Mă gîndesc, inevitabil, la România şi mă întreb dacă dintre cele trei criterii evocate mai sus îl îndeplineşte măcar pe unul. Şi îmi spun că da, îl îndeplineşte în mod clar pe primul, adică pe cel ţinînd de un dat demografic natural. În rest, mai are nevoie de coeziune şi de competenţă.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Candidați alegeri - colaj Crin Antonescu Victor Ponta George Simion Nicusor Dan si Elena Lasconi. Foto Inquam Photos
Candidații celebri pe TikTok, Facebook și Instagram. Cine este cel mai popular și câți bani au cheltuit pe promovare
Principalii candidați la alegerile prezidențiale au investit, pe lângă promovarea tradițională, și în cea online, cele mai mari cheltuieli fiind raportate în cazul candidatului coaliției, Crin Antonescu. Pe locul doi este candidatul independent Victor Ponta.
image png
27 aprilie: Ziua când a murit în închisoare, la Sighet, istoricul şi omul politic Gheorghe I. Brătianu
În istorie, ziua de 27 aprilie mai este cunoscută ca fiind data de naștere a scriitorului Ion Heliade Rădulescu, dar și pentru arestarea lui Benito Mussolini, și a liderului comunist Lucrețiu Pătrășcanu. Tot pe 27 aprilie a murit în închisoarea de la Sighet omul politic Gheorghe I. Brătianu.
Pereprava cherez Dunaj jpg
România, de la victimă sigură la stat independent. Cum a început războiul cu "bolnavul Europei”. Cine i-a salvat pe români de planurile rușilor
Pe 24 aprilie începea războiul care a dat României o nouă șansă istorică, aceea de a obține independența de stat. Este vorba despre al zecelea război ruso-turc, un conflict la care Românie era menită să fie spectator și victimă.
Pista de biciclete din Ținutul Pădurenilor  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (114) JPG
Locurile din Ținutul Pădurenilor care dau fiori. Craterul gigant, satele haiducilor, fosta bază militară secretă
Ascuns în Munții Poiana Ruscă, Ținutul Pădurenilor înfățișează călătorilor sate în care timpul pare să se fi oprit în loc, însă alături de farmecul natural al locurilor, oaspeții regiunii găsesc locuri cu totul ieșite din comun.
cel mai bun ulei pentru prajit png
Cât de des poți refolosi uleiul de floarea-soarelui din tigaie? Când trebuie să-l înlocuiești imediat
Uleiul de floarea-soarelui este un ingredient nelipsit din bucătăriile multor români, fiind folosit frecvent pentru prăjit sau gătit. Însă, o întrebare frecventă este: Cât de des putem refolosi uleiul de floarea-soarelui? Specialiștii sunt de părere că răspunsul depinde de mai mulți factori.
masina foto unsplash jpg
Surpriza unui bărbat după ce și-a luat automobilul mult visat. Ce a găsit în mașină. „Astăzi trebuie să o ard„
Un bărbat care tocmai își îndeplinise visul de a-și cumpăra o mașină nouă s-a trezit într-o situație neașteptată și, pentru unii, chiar comică. Bucuria achiziției a fost umbrită de o descoperire șocantă.
Papa Ioan Paul I jpg
Anul celor trei papi. Doi suverani pontifi au fost înmormântați la câteva săptămâni distanță, în 1978. Suspiciunile de asasinat încă bântuie Vaticanul
Era 1978, un an în care lumea catolică a cunoscut, pentru prima dată în aproape patru secole, o succesiune dramatică la vârful Bisericii. Trei papi în mai puțin de patru luni.
horoscop jpg
Horoscop săptămâna 27 aprilie - 3 mai. Nativii care au toate șansele să își găsească perechea potrivită
În următoarea săptămână, cinci semne zodiacale vor simți cum relațiile lor devin mai solide, pe fondul unor evenimente astrologice majore.
detinuti  jpg
Belgia vrea să transfere deținuți în Kosovo din cauza supraaglomerării din închisori
Belgia a început discuții pentru a transfera deținuți într-o închisoare renovată din Kosovo începând cu anul 2027, o soluție inspirată de modelul aplicat deja de Danemarca.