La cap─âtul Europei

Publicat în Dilema Veche nr. 638 din 12-18 mai 2016
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

Prin aerul c─âldu╚Ť ╚Öi luminos al dimine╚Ťii, dinspre canal r─âzbate o roman╚Ť─â c├«ntat─â de Jean Moscopol. Un barcagiu care acostase acolo se delecta ascult├«nd-o la ora aceea foarte matinal─â. Parc─â ╚Ötiam de undeva c─â timpul e altfel la Sulina. Poate c─â marinarii de prin zon─â au bioritmurile schimbate de prea multele ore de cart. V─âzut─â de pe balconul pensiunii, Dun─ârea curge ╚Öi curge ╚Öi curge, ca ├«n seara de dinainte, ca ├«n ziua de dinainte ╚Öi ca ├«ntotdeauna, ├«n timp ce Moscopol graseiaz─â cu bl├«nde╚Ťe despre ale vie╚Ťii trec─âtoare. O atmosfer─â ireal─â (nu degeaba Dilema a dedicat un ├«ntreg Dosar ora╚Öului Sulina). Cum nu po╚Ťi ajunge acolo dec├«t pe ap─â, pare c─â odat─â ce treci apa, te treze╚Öti ├«ntr-o alt─â lume. Cea de dinainte dispare sau, ├«n orice caz, multe dintre elementele ei se filtreaz─â prin ap─â, ca fumul de la narghilea.

Sulinenii ├«╚Öi ├«ncep activit─â╚Ťile ╚Öi preumbl─ârile pe falez─â ╚Öi pe canal ├«n zgomot de motoare de b─ârci. La salutul ÔÇ×Bun─â diminea╚Ťa!ÔÇť al unei femei, se aude necru╚Ť─âtoarea replic─â a unui barcagiu: ÔÇ×Adev─ârat a ├«nviat, Nu╚Ťico. Tu n-ai fost la biseric─â acuÔÇÖ o s─âpt─âm├«n─â? Ai dormit?ÔÇť

Vizavi, peste canal, e pia╚Ťa de pe╚Öte, acolo unde am v─âzut o mul╚Ťime de b─ârba╚Ťi cu figuri aspre ╚Öi uscate, de pescari b─âtr├«ni, sort├«nd hamsii. Pe l├«ng─â ei am trecut c├«nd ne-am ├«ntors din excursia de la Insula K, raiul acela p─âs─âresc ├«n mijlocul c─âruia ghidul ne-a atras aten╚Ťia c─â stau nou-veni╚Ťii ÔÇô pesc─âru╚Öi asiatici ÔÇô cei cu capul negru, grupa╚Ťi ╚Öi parc─â speria╚Ťi ╚Öi nel─âmuri╚Ťi ce atitudine s─â adopte, asemeni recen╚Ťilor refugia╚Ťi de pe acela╚Öi continent. Ce mai ciripeal─â colosal─â pe acea mic─â limb─â de nisip. ╚śi cum au fugit to╚Ťi cormoranii ├«n forma╚Ťie, ca la o comand─â, la apropierea b─ârcii noastre.

Tot plimb├«ndu-ne pe canale, redescoperisem deja p─âs─ârile Deltei. Cele care ├«╚Öi etaleaz─â gra╚Ťia parc─â special pentru turi╚Öti. Ne-a impresionat f├«lf├«itul st├«rcului cenu╚Öiu ╚Öi atitudinea celui ro╚Öu. Ne-a amuzat st├«rcul de noapte care parc─â dormea de-a-n picioarelea. Ne-am bucurat de egreta mic─â cea delicat─â ╚Öi agil─â asemeni unui avion de v├«n─âtoare, de imperialul ╚Öi nostimul Hercules de transport care este pelicanul (con╚Ötient parc─â de personajul ├«n care l-au transformat desenele animate). ╚Üig─ânu╚Öul ╚Öi fluierarul ├«╚Öi vedeau de treab─â. Despre egreta mare, cea care zboar─â ca o doamn─â ├«n rochie alb─â cu crinolin─â, s├«nt sigur c─â ╚Ötie c─â dac─â ar fi scris Lacul Egretelor, Ceaikovski ar fi pus ├«n mare ├«ncurc─âtur─â balerinele din ├«ntreaga lume. Dar erau acolo, la datorie, ╚Öi leb─âda de iarn─â, ╚Öi ra╚Ťa polar─â, care, ├«n contra modei, se preg─âtea s─â plece spre ╚Ť─ârile mai reci. Fazanul din p─âdurea Letea p─ârea s─â se ascund─â de noi, la fel ╚Öi pup─âza. ├Än schimb, am putut privi nestingheri╚Ťi v├«nturelul ro╚Öu, prigoriile colorate care m─ân├«nc─â albine, chira, c─âlifarul ╚Öi alte asemenea p─âs─âri de poveste. Ce lume!

N-am uitat nici bizamul acela caraghios care, speriat de barca noastră, s-a scufundat scăpînd bucata de stuf pe care o căra pentru sălașul lui plutitor... Sau cîinele disperat de foame, care înghiţea gogoși pe nemestecate.

Ce s─â mai spun de volbura de nisip cea protejat─â, de menta ╚Öi feriga de ap─â, de pipirig, de st├«njenelul de balt─â galben, de nuferii albi ╚Öi galbeni abia ├«nflori╚Ťi sau de stejarii seculari ├«nconjura╚Ťi de liana greceasc─â ori deranja╚Ťi de v├«sc...

Ne-am mirat de v─âcarii care-╚Öi m├«nau animalele peste un canal destul de ad├«nc. Vaci ╚Öi cai ├«not├«nd nu ╚Ťin minte s─â mai fi v─âzut. Ba, calul avea ╚Öi c─âl─âre╚Ť ├«n spinare.

V─ârsarea Dun─ârii ├«n mare, pe vreme noroas─â, c├«nd apa are culoarea o╚Ťelului, e un spectacol de cap─ât de lume.

├Än fine, natura Deltei e, bine├«n╚Ťeles, uimitoare, ca de fiecare dat─â, dar nici oamenii nu s-au l─âsat mai prejos. Ca de exemplu, taximetristul care ne-a dus p├«n─â la mare cu aparatul pus ╚Öi care la urm─â ne-a dat ╚Öi bon, recomand├«ndu-ne s─â nu rat─âm cimitirul. ├Äl v─âzusem noi mai demult. Sau ÔÇ×╚ÖoferulÔÇť (cum zic ei) de barc─â rapid─â, care sub 55 de noduri n-a l─âsat-o. Precizia cu care barcagiii fac acost─ârile cu rondou nu mai e de mirare. To╚Ťi m├«nuiesc acum cu mare m─âiestrie b─ârcile cu motor ╚Öi mul╚Ťii lor cai putere (mai pu╚Ťini totu╚Öi dec├«t la italieni), de╚Öi Ivan Patzaichin se str─âduie╚Öte s─â-i re├«nve╚Ťe s─â v├«sleasc─â. Au mai fost ╚Öi v├«nz─âtoarele amabile cu adev─ârat sau gazda de 80 de ani, vesel─â ╚Öi vioaie ca la tinere╚Ťe....

Ce era odat─â masa la Letea, la tanti cutare ├«n ograd─â, acum e o adev─ârat─â industrie. Zeci de oameni de toate na╚Ťiile m─ân├«nc─â simultan ├«n aceea╚Öi curte, sub acela╚Öi acoperi╚Ö de stuf. Afacerea merge ca pe ap─â. Pe╚Ötii au acela╚Öi gust ca acum ╚Öapte ani, ba poate chiar s├«nt mai bine g─âti╚Ťi ╚Öi la fel de s─ân─âto╚Öi, de╚Öi servirea e aproape ca la fast food.

Oamenii din Letea, ca ╚Öi cei din Sulina, s├«nt calmi f─âr─â s─â fie ├«nce╚Ťi sau lene╚Öi. La Sulina, b─âtr├«nii joac─â table ╚Öi se adun─â s─â mai schimbe o vorb─â prin pia╚Ť─â, cam la fel ca ├«n Grecia. De altfel, exist─â acolo ╚Öi o comunitate greceasc─â. E poate cea mai cosmopolit─â zon─â din ╚Ťar─â, iar oamenii s├«nt destul de speciali ├«nc├«t s─â asculte Moscopol ├«n barc─â, la ╚Öase diminea╚Ťa.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.