Jocurile destinului

Publicat în Dilema Veche nr. 908 din 2 – 8 septembrie 2021
Iconofobie jpeg

Îmi revine în minte o întîmplare stranie, petrecută în viaţa mea în urmă cu peste patru decenii. În 1979 am intrat la gimnaziu, la un colegiu prestigios. Fusesem un copil bunicel în tronsonul primar. De aceea, păşisem în clasa a V-a cu mari speranţe şi ceva pretenţii. Socoteala de acasă nu se potrivi însă cu cea din tîrg. Trecerea de la învăţătoare la o multitudine de profesori a reuşit să mă bulverseze peste măsură. Nu puteam să înregistrez, se pare, din motive de emotivitate, cerinţele exacte pentru desfăşurarea în bune condiţii a programului didactic, gafînd neverosimil la tot pasul. Ca atare, dacă la Sport, pe sub trening, toţi copiii aveau tricou alb, eu veneam invariabil cu unul verde sau galben, fiind pus la flotări şi genuflexiuni punitive în faţa puştanilor amuzaţi. Dacă la Geografie ni se solicita un caiet de tipul, să zicem, „30”, eu aveam unul „31”. În sfîrşit, îmi uitam, excesiv de des, pentru a nu atrage atenţia, cravata de pionier acasă și mă pierdeam prin labirintul culoarelor școlii, întîrziind la ore. Din raţiuni obiective, dobîndisem un aer năucit, pe care dascălii îl interpretau psihologic, arătîndu-mi compasiune.

Întîmplarea stranie la care mă refeream se leagă de menționata materie „Educaţie fizică”, pe care ajunsesem să o aştept cu oroare. Protocolul didactic la această disciplină prevedea ca elevii să se echipeze complet în vestiarele şcolii şi să nu vină în trening de dimineaţă. Intervalul echipării constituia un calvar imposibil de descris în cuvinte. Vestiarul băieţilor – foarte mic – era mereu supraaglomerat, obligîndu-ne la mişcările cele mai curioase cu putinţă, pentru a face faţă introducerii piciorului corect în cracul corect al pantalonului şi nu în mîneca bluzei, mîneca în mînecă ş.a.m.d. Trupurile în formare (dar și subnutrite) ale copiilor ceaușiști păreau, în plus, diforme, caricaturale. Dacă la aceste secvenţe, demne de galeriile teratologice ale lui Bosch, adăugăm şi mirosurile ameţitoare, colectate, peste zi, de zidurile vestiarului, e uşor să înţelegem sentimentul apocaliptic indus (mie cel puţin) de momentele în cauză. Mă apuca spaima citind „Ed.fiz.” în Orar şi, prin urmare, căutam febril metode de diminuare a intensităţii coşmarului.

Într-o bună zi, am avut senzaţia descoperirii soluţiei magice şi aproape că am strigat „Evrika!”, pe parcursul unei ore de Algebră, cînd minţile îmi umblau, bineînţeles, pe coclauri. Intrarea pe terenul de sport se făcea printr-un gang suficient de nefrecventat pentru a-mi trezi interesul. Dacă m-aş fi mişcat repede (în intervalul în care colegii se schimbau în vestiar, iar profesorul se afla încă la cancelarie), aş fi putut să mă îmbrac acolo, evitînd nebunia amintită şi avînd şanse mari de a fi primul pe teren, ceea ce, la vîrste gimnaziale, reprezintă o incontestabilă virtute. Zis şi făcut. Imediat ce s-a sunat de pauza premergătoare Educaţiei fizice, am alergat într-un suflet, cu tot calabalîcul după mine, la gangul menţionat, care, spre fericirea mea, era absolut pustiu la acea oră. Mi-am aruncat echipamentul pe jos şi am început să mă dezbrac în ritmurile sacadate ale unui individ atacat de furnici. În scurt timp, am rămas în bustul gol, însă am amînat îmbrăcarea tricoului (roşu, în acea fatidică zi), întrucît teroarea prin excelenţă venea din înlocuirea pantalonilor, acţiune ce trebuia depăşită cu maximă viteză.

Aşadar, după o descălţare anevoioasă a pantofilor (împiedicată de un nod insolent la un şiret, nod care mi-a scos, pur şi simplu, peri albi) şi o descheiere terifiantă a nasturilor de la pantaloni (uniforma nouă, de gimnaziu, îşi cerea drepturile), am rămas în frumoşii mei chiloţi albi, cu buline roşii, pe care maică-mea, grijulie, mi-i păstrase sigilaţi pentru începutul anului şcolar. Rupere de nori, dezastru, schingiuire, cataclism! Fix în acea secundă astrală, mai ceva ca într-o lege a lui Murphy, gangul a fost invadat, ca la un semn, de colegele mele de clasă (cîtă frunză şi cîtă iarbă, mi s-a părut, deşi ele erau doar vreo optsprezece de toate), care se îndreptau gălăgioase către terenul de sport. Au încremenit, privindu-mă cum stăteam aşa, năuc, în chiloţi şi şosete, în faţa lor. Inexplicabil, am făcut un pas către ele şi m-am cabrat uşor, cu bazinul înainte, asemenea lui Mr. Bean în episodul în care, gol puşcă, sperie nişte femei la bazinul de înot. Colegele, îngrozite, au fugit în direcţia opusă, într-o isterie de nedescris.

A doua zi, taică-meu, epuizat, mă transfera, cu eforturi uriaşe, la un alt colegiu (din fericire, tot cu renume), unde, ca prin minune, toate mi-au mers din plin de la bun început (iar, la Română şi Istorie, lumea a devenit a mea). Acelui bizar transfer îi datorez, în mare măsură, formaţia umanistă pe care am dobîndit-o mai tîrziu. De unde rezultă, fără posibilitate de tăgadă, că destinul individual, ca şi cel colectiv, atîrnă uneori de elasticul unui chilot. Şi, desigur, de viu coloratele sale buline roşii.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Filozofia lucrurilor mici, Editura Junimea, 2020.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Avertismentul lui Lucescu după România - Ucraina: a atras atenția asupra unui detaliu crucial
Un foarte bun cunoscător al fotbalului ucrainean a analizat partida de la Munchen.
image
Cine este românul care a murit în luptele din Congo. Tatăl tânărului de 22 de ani: „A zis că e pentru ultima dată”
O misiune s-a dovedit fatală pentru ieșeanul Petru Sam, în vârstă de 22 de ani. Aflat în Republica Democratică Congo, tânărul a murit sâmbătă, 15 iunie, după ce a fost ținta unei rachete trase de gruparea M23.
image
Val de ironii la adresa lui Iohannis după ce a felicitat naționala României la finalul meciului cu Ucraina: „Ce miracol, unii au rămas fără glas, iar alții au prins glas”
După victoria obţinută de tricolori împotriva Ucrainei, cu scorul de 3-0, luni, în Grupa E de la EURO 2024, Klaus Iohannis a postat pe Facebook un mesaj în care a felicitat naţionala de fotbal a României. Postarea sa a fost primită însă cu ironii pe rețeaua de socializare.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.