Izolaţionismul lui Donald Trump

Publicat în Dilema Veche nr. 632 din 31 martie - 6 aprilie
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

La c├«teva ore dup─â carnagiul de la Bruxelles, toate marile ziare anglofone care apar de-o parte sau de cealalt─â a Atlanticului au anticipat c─â agenda zilnic─â a dezbaterii dintre principalii protagoni╚Öti ai cursei electorale americane pentru Casa Alb─â se va schimba cu siguran╚Ť─â. S-a spus, imediat, c─â se va trece de la o agend─â preponderent intern─â ╚Öi de la atacuri de campanie oarecum fire╚Öti, care au mers de la angaja╚Ťii ╚Öi taxele lui Donald Trump la e-mail-urile lui Hillary Clinton, spre o agend─â dominat─â de probleme externe ╚Öi de securitate. Era de a╚Öteptat o revizitare a temei islamice de c─âtre to╚Ťi candida╚Ťii r─âma╚Öi ├«n curs─â, cu deschidere direct─â spre chestiunea imigra╚Ťiei. ├Än aceast─â a doua a╚Öteptare, comentatorii nu s-au ├«n╚Öelat. Terminalul aeroportului Brussels-Zaventem fumega ├«nc─â ╚Öi, promp╚Ťi, concuren╚Ťii pentru pre╚Öedin╚Ťia unicei superputeri a lumii au plecat din blockstarturi. Trump, Cruz ╚Öi Kasich (pretenden╚Ťii la candidatura republican─â), Clinton ╚Öi Sanders (pretenden╚Ťii la candidatura democrat─â) au umplut Twitter-ul, Facebook-ul ╚Öi televiziunile de ╚Ötiri cu reac╚Ťii, panseuri, promisiuni, analize ╚Öi, mai ales, asigur─âri. Dup─â cum era de a╚Öteptat, mesajele lor au avut puncte comune: solidaritatea cu victimele, condamnarea ferm─â a atacurilor, reiterarea necesit─â╚Ťii unei reac╚Ťii dure ╚Öi distrug─âtoare la adresa organiza╚Ťiei Statul Islamic, apelul la ranforsarea structurilor de for╚Ť─â menite s─â asigure securitatea cet─â╚Ťenilor ├«n spa╚Ťiul euro-atlantic. Dincolo de acest numitor comun ÔÇô ├«n fapt, tributul adus de orice politician, fie el chiar ╚Öi Donald Trump, conformismului timpului nostru ÔÇô, s-au putut vedea diferen╚Ťele. Trump promite s─â-i ╚Ťin─â pe musulmani afar─â din America, Cruz promite s─â ├«n─âspreasc─â supravegherea comunit─â╚Ťilor musulmane de pe teritoriul american, Clinton promite s─â revad─â politica de acordare a vizelor. ╚śi, se ╚Ötie, unde s├«nt diferen╚Ťe, ├«n vremuri electorale, disputele s├«nt garantate. La CNN, ├«n direct, Trump reitereaz─â ideea c─â tortura este o necesitate ├«n opera╚Ťiunile de protec╚Ťie antiterorist─â. Sub tortur─â, terori╚Ötii dau informa╚Ťii. Poate le dau ╚Öi altfel, zice moderatorul. Poate, r─âspunde Trump, dar sub tortur─â le dau mai repede. Teribilul candidat a mai spus c─â, dac─â ajunge pre╚Öedintele Americii, va revedea ├«ntreaga legisla╚Ťie astfel ├«nc├«t s─â permit─â CIA ╚Öi FBI s─â-i interogheze cu duritate pe suspec╚Ťii de terorism. Infamantul ÔÇ×waterboardingÔÇť, zice Trump, este ├«nc─â prea bl├«nd ÔÇô e nevoie de ceva mai tare. Imediat, Clinton, dar ╚Öi contracandida╚Ťii republicani, reac╚Ťioneaz─â. Dup─â doar c├«teva ore, anali╚Ötii se simt contrazi╚Öi ├«n anticiparea lor, pentru c─â dezbaterea revine la ceea ce a fost mereu de c├«teva luni ├«ncoace: o dezbatere despre Donald Trump. ├Än care to╚Ťi s├«nt de acord c─â Trump este un pericol, Trump spune enormit─â╚Ťi, Trump nu este deloc bun s─â fie pre╚Öedinte, Trump ar fi un dezastru ╚Öi, totu╚Öi, Trump continu─â s─â c├«╚Ötige. S─âpt─âm├«na viitoare vom ├«ncerca s─â vedem de ce.

Revenind la cursa preziden╚Ťial─â american─â, mi se pare c─â, pentru Rom├ónia, este extrem de important─â o declara╚Ťie a lui Donald Trump despre NATO, f─âcut─â (ce coinciden╚Ť─â!) cu o zi ├«nainte de atentate. ÔÇ×Ideea pe care se bazeaz─â NATO este bun─â, ├«ns─â trebuie redistribuite cheltuielileÔÇť, a zis Trump ├«ntr-o ├«nt├«lnire cu editorii de la Washington Post. ÔÇ×Pur ╚Öi simplu, pl─âtim o parte dispropor╚Ťionat de mare a cheltuielilor NATOÔÇť, a revenit miliardarul ceva mai t├«rziu. ╚śi a ╚Ťinut-o tot a╚Öa: ÔÇ×NATO este un aranjament ├«nvechit. Lumea s-a schimbat. Este timpul s─â renegociem aranjamentul Alian╚ŤeiÔÇť. Abia ├«n final, Trump a nuan╚Ťat: ÔÇ×Nu vreau s─â spun c─â trebuie s─â reducem prezen╚Ťa american─â ├«n NATO, vreau s─â spun c─â trebuie s─â reducem contribu╚Ťia noastr─â financiar─âÔÇť. Desigur, contracandida╚Ťii au reac╚Ťionat ÔÇô Cruz a spus c─â Trump habar nu are despre ce vorbe╚Öte ╚Öi c─â Trump ├«i ofer─â lui Putin o imens─â ╚Öi istoric─â victorie degeaba, iar Clinton a spus c─â, din contra, Alian╚Ťa trebuie ├«nt─ârit─â. ├Äns─â aceste fraze ale lui Trump chiar au darul s─â-i nelini╚Öteasc─â pe alia╚Ťii europeni. ├Än primul r├«nd, pentru c─â ele nu s├«nt deloc excentrice. Printre politicienii americani serio╚Öi, ca ╚Öi printre militarii americani de rang ┬ş├«┬şnalt, convingerea c─â NATO contribuie dispropor╚Ťionat de mult la cheltuielile Alian╚Ťei exist─â de mult timp. ╚śi nu este lipsit─â de temei. Ast─âzi, cam 70% din facturile NATO s├«nt achitate de americani, iar NATO are 28 de membri. Procentual din PIB, bugetele de ap─ârare ├«n ╚Ť─ârile NATO variaz─â de la 2,8% (SUA) la pu╚Ťin peste 1%  (Italia, Spania etc.). Dup─â cum se ╚Ötie, Rom├ónia ╚Öi-a propus s─â aloce ap─âr─ârii 2% din PIB ├«ncep├«nd de anul acesta. Dac─â, v─âzute ├«n PIB, diferen╚Ťele bugetare nu par foarte mari, este evident─â diferen╚Ťa c├«nd se compar─â cheltuielile efective pentru ap─ârare per capita. Din acest punct de vedere, cheltuielile ap─âr─ârii Statelor Unite merg spre 2000 de dolari/an, ├«n vreme ce cheltuielile similare ale Fran╚Ťei, de pild─â, abia trec de 700 de dolari/an, iar cele ale Germaniei nu ajung la 450 de dolari/an. Dintre ╚Ť─ârile Estului Europei, Polonia cheltuie╚Öte cel mai mult pe ap─ârare (cam 220 de dolari/an/per capita). Rom├ónia cheltuie╚Öte cam 110 dolari/an/per capita pentru ap─ârarea ╚Ť─ârii.

Americanii le cer de mult timp europenilor s─â creasc─â bugetele destinate ap─âr─ârii, s─â mai reduc─â diferen╚Ťa uria╚Ö─â care-i desparte, dar ace╚Ötia ├«nt├«rzie s─â o fac─â. ├Än chestiunea aceasta, s├«nt, rapid, cel pu╚Ťin trei lucruri de spus. Primul este c─â ambi╚Ťiile geostrategice americane s├«nt cu mult mai mari dec├«t cele ale europenilor ╚Öi, prin urmare, este firesc s─â cheltuiasc─â cu mult mai mult. Pe de alt─â parte, costurile superioare al ap─âr─ârii Americii vin ╚Öi din specificul ╚Ť─ârii ÔÇô dou─â oceane imense o izoleaz─â de Europa, de Asia ╚Öi de Africa. Este firesc, iar─â╚Öi, ca proiec╚Ťia militar─â american─â s─â se manifeste la distan╚Ťe foarte mari de propriul teritoriu, ceea ce duce la costuri cu mult mai mari dec├«t media ╚Ť─ârilor europene. Dar este adev─ârat ╚Öi c─â o ├«ntreag─â cultur─â pacifist─â ╚Öi antimilitarist─â a ├«nflorit ├«n Europa pentru c─â siguran╚Ťa na╚Ťional─â, chestiune esen╚Ťial─â pentru orice stat, a fost perceput─â ca fiind asigurat─â de la sine, f─âr─â efort propriu. Mentalitatea ÔÇ×Americanii se ocup─â de securitatea noastr─â, noi s─â fim ferici╚Ťi!ÔÇť domne╚Öte ├«n Europa de Vest de trei genera╚Ťii deja ╚Öi ├«ncepe s─â prind─â ╚Öi ├«n Europa de Est. Nu mai adaug c─â, paradoxal, prezen╚Ťa militar─â american─â ├«n Europa a ajuns s─â fie perceput─â de mul╚Ťi ca un fel de ocupa╚Ťie. Donald Trump d─â un semnal serios: ├«n opinia sa, America nu ar trebui s─â mai pl─âteasc─â pentru securitatea altor state, fie ele ╚Öi alia╚Ťii cei mai apropia╚Ťi.

Izola╚Ťionismul este, de altfel, o tr─âs─âtur─â important─â a agendei pe care Trump o propune Americii. ╚śi este, trebuie reamintit, o linie de for╚Ť─â a g├«ndirii politice conservatoare americane. ├Än marele grup al votan╚Ťilor republicani, votan╚Ťii lui Trump s├«nt cei mai izola╚Ťioni╚Öti. Ei vor o Americ─â mai preocupat─â de ea ├«ns─â╚Öi ╚Öi mai pu╚Ťin investit─â ├«n lumea larg─â. Poate c─â pare  ciudat la prima vedere, ├«ns─â cei mai mul╚Ťi votan╚Ťi ai lui Trump cred c─â problemele principale ale Americii s├«nt terorismul ╚Öi siguran╚Ťa na╚Ťional─â. V─â ve╚Ťi ├«ntreba: cum de po╚Ťi fi izola╚Ťionist dac─â crezi c─â principala problem─â a ╚Ť─ârii tale este terorismul? ├Än fapt, exist─â o coeren╚Ť─â ├«n aceast─â privin╚Ť─â. Izolarea Americii presupune ├«nt─ârirea grani╚Ťelor, reducerea permisivit─â╚Ťii lor, eventual chiar alungarea din America a musulmanilor etc. Votan╚Ťii lui Trump cred c─â a╚Öa se combate cel mai bine terorismul de pe teritoriul american. Votan╚Ťii lui Trump tr─âiesc, de fapt, cu iluzia c─â, dac─â ├«ncui bine u╚Öa propriului apartament, blocul ├«n care locuie╚Öti nu mai poate fi aruncat ├«n aer. Dar simt ├«n presa interna╚Ťional─â, ca ╚Öi la noi, tendin╚Ťa de a desconsidera aceast─â mas─â de americani. S─âpt─âm├«na viitoare voi vorbi despre asta.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.