Iubirea/ura de aproape

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 949 din 16 ÔÇô 22 iunie 2022
Iconofobie jpeg

Am fost rugat, acum c├«╚Ťiva ani, de editorii operelor complete ale lui William Shakespeare ├«n Rom├ónia s─â particip la aceast─â integral─â cu un studiu critic despre piesa Timon din Atena. Alegerea lor nu m-a bucurat peste m─âsur─â. A╚Ö fi preferat s─â scriu despre una dintre marile tragedii ÔÇô Hamlet, Othello, Regele Lear sau Macbeth ÔÇô care nu ├«nceteaz─â s─â m─â fascineze ori de c├«te ori m─â ├«ntorc la ele. TimonÔÇŽ (cu un text alambicat ╚Öi inegal, ce nici nu-i apar╚Ťine m─âcar, complet, lui Shakespeare) mi se revelase, ├«nc─â din studen╚Ťie, drept o construc╚Ťie de flancul al doilea ├«ntre capodoperele Marelui Will. Am recitit totu╚Öi aventurile nobilului atenian, care ├«╚Öi cheltuie╚Öte ├«ntreaga avere, exers├«nd o bizar─â generozitate pe multitudinea de prieteni ╚Öi b─âg─âtori de seam─â. C├«nd, previzibil, ajunge la ananghie, to╚Ťi ├«l p─âr─âsesc f─âr─â remu╚Öc─âri. Ca atare, eroul alunec─â ├«n cealalt─â extrem─â. ├Äncepe s─â urasc─â umanitatea. V─â ve╚Ťi mira, dar abia azi, la deplina maturitate,  personajul m-a ÔÇ×prinsÔÇŁ ├«n mod subit. Am avut sentimentul c─â-l ÔÇ×pricepÔÇŁ, ├«n sf├«r╚Öit, pe Timon. Mesajul lui Shakespeare nu se dore╚Öte deloc complicat, nefiind nevoie, desigur, de intervale epocale pentru a-l descifra. Cred ├«ns─â c─â problema explorat─â de dramaturg are o component─â spiritual─â mai ad├«nc─â ╚Öi, de aici, ezit─ârile mele ini╚Ťiale. Nu pare suficient s─â-l ÔÇ×proiecteziÔÇŁ pe Timon hermeneutic, livresc-teoretic, ci trebuie s─â-l ÔÇ×tr─âie╚ÖtiÔÇŁ nemijlocit, pentru a empatiza cu soarta lui. Or, asta vine odat─â cu trecerea anilor ╚Öi, implicit, cu inevitabila experien╚Ť─â de via╚Ť─â.

Aristocratul din Atena iese dintr-o serioas─â tradi╚Ťie filozofic─â, de care Shakespeare nu avea cum s─â fie str─âin. ├Än celebrul lui ÔÇ×dialogÔÇŁ Phaidon sau Despre suflet, Platon ne red─â ultimele ├«nv─â╚Ť─âturi ale lui Socrate c─âtre discipolii s─âi ├«nainte de momentul cucutei. ├Äntre ele apare ╚Öi problema mizantropiei, adic─â a ÔÇ×urii fa╚Ť─â de oameniÔÇŁ (de la grece╚Ötile misos, ÔÇ×ur─âÔÇŁ ╚Öi Anthropos, ÔÇ×omÔÇŁ). Teoreticianul maieuticii vede sentimentul respectiv ca rezultat al unei generaliz─âri periculoase. Individul tr─âdat de apropiat(╚Ťi), spune Socrate, va dezvolta (firesc, din punct de vedere emo╚Ťional, nefiresc, din perspectiv─â ra╚Ťional─â) o antipatie pentru toate exemplarele umane ├«nt├«lnite ulterior. P├«n─â ╚Öi Aristotel (care nu a apreciat deloc Phaidon), ├«n Politica, atinge problema mizantropiei cumva similar. Omul, ├«n postur─â de ÔÇ×animal socialÔÇŁ (zoon politikon), dezv─âluie abateri de la instinctul normal al ÔÇ×asocieriiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×colectivit─â╚ŤiiÔÇŁ, atunci c├«nd semenii ├«i provoac─â dezam─âgiri. Reac╚Ťia sa, ├«n asemenea cazuri, va fi atipic─â ÔÇô de izolare, de excesiv─â c─âutare a intimit─â╚Ťii. Starea dezam─âgitului degenereaz─â spre una de respingere a comunit─â╚Ťii ╚Öi, ├«n situa╚Ťiile grave, de p─âtima╚Ö─â antipatizare a ei. Mizantropia descrie deci o ruptur─â (practic) ireversibil─â ├«ntre subiect (mizantropul ├«n cauz─â) ╚Öi obiect (lumea ├«nconjur─âtoare). ├Äntr-o singur─â ipostaz─â existen╚Ťial─â, a╚Öadar, mizantropul se pretinde capabil s─â citeasc─â misterul universului ontologic.

Sincer s─â fiu, generalizarea nu mi se pare nelegitim─â (risc, ╚Ötiu, s─â blasfemiez importanta tradi╚Ťie filozofic─â socratico-aristotelic─â). A╚Ö nuan╚Ťa totu╚Öi pu╚Ťin m─âcar punctul de pornire. Devii mizantrop nu neap─ârat cunosc├«nd r─âul din cel─âlalt, c├«t cunosc├«nd r─âul din tine. Aceasta r─âm├«ne, admit, tot o form─â de abstractizare, dar una mai onest─â ╚Öi, de aceea, mai obiectiv─â. Cum altfel, dec├«t empiric, s─â m─â dumiresc ├«n subtilit─â╚Ťile vie╚Ťii? Empirismul ├«nseamn─â interac╚Ťiune direct─â ├«ntre eu ╚Öi cel─âlalt, unde eul func╚Ťioneaz─â ca unitate de m─âsur─â ╚Öi evaluare. Prin sine, ├«i descoperi pe to╚Ťi. ├Än monografia pe care i-a dedicat-o lui Samuel Johnson, James Boswell men╚Ťioneaz─â c─â scriitorul ar fi zis, la un moment dat, urm─âtoarele cuvinte: ÔÇ×Ur─âsc oamenii, pentru c─â m─â consider cel mai bun dintre ei, iar eu ╚Ötiu c├«t de r─âu s├«ntÔÇŁ / ÔÇ×I hate mankind, for I think myself the best of them, and I know how bad I amÔÇŁ. Ce defini╚Ťie remarcabil─â a mizantropiei! Ura pentru semeni nu are justificare, ├«ntr-adev─âr, dec├«t ├«n varianta urii de sine. Prin imperfec╚Ťiunea proprie, experimentezi, incontestabil, imperfec╚Ťiunea alterit─â╚Ťii. Am putea fi chiar ╚Öi mai rafinat-nuan╚Ťa╚Ťi aici: prin r─âul din tine, descoperi, in nuce, r─âul din lume, iar tu pe el ├«l ur─â╚Öti de fapt. Trebuie s─â accept─âm am─ânuntul, ├«ntruc├«t pe tine ├«nsu╚Ťi nu te po╚Ťi ur├« structural, ci doar circumstan╚Ťial. ├Än caz contrar, ╚Ťi-ai anihila instinctul de conservare. ├Ä╚Ťi dete╚Öti, cunosc├«ndu-le direct, comportamentele ╚Öi nu, necesarmente, substan╚Ťa identitar─â. Ca atare, ajungi ÔÇ×s─â ur─â╚ÖtiÔÇŁ malignitatea exteriorit─â╚Ťii ├«n semeni ╚Öi nu, ├«n chip obligatoriu, interioritatea lor.

A╚Ö deduce astfel c─â mizantropia constituie un instrument fundamental de cunoa╚Ötere ╚Öi, totodat─â, asumat─â principial, o ╚Öans─â la (auto)├«mbun─ât─â╚Ťirea moral─â. Mizantropul autentic este, ├«n fond, un personaj etic.

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.